Conform Economistul.ro: Bucureștiul și-a ridicat privirile spre trecut odată cu reamplasarea pe frontonul Palatului Universității a acvilei și a celor doi grifoni, elemente simbolice distruse în cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceste piese recondiționate, parte a unui ansamblu sculptural original din secolul al XIX-lea, au fost montate în plină zi, atrăgând atenția trecătorilor, turiștilor și localnicilor deopotrivă.
Reconstrucția simbolică a frontonului
Acțiunea face parte dintr-un proiect mai amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității, cea mai mare clădire de educație din România. Ansamblul recent reamplasat, realizat din bronz prin tehnica tradițională a ceară pierdută, pe baza creației originale a lui Karl Storck, cântărește 1,6 tone și a costat două milioane de lei. Această intervenție marchează primul pas în refacerea integrală a frontonului original, un proces ce se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani.
Proiectul vizează reconstituirea completă a ansamblului sculptural conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de sculptorul Karl Storck între 1862 și 1869. Frontonul original, realizat în stil neoclasic, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și a fost inspirat de Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică a fost concepută de Theodor Aman, iar basorelieful înfățișa zeița Minerva încununând științele și artele, înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice. Deasupra frontonului, pe acroteră, se afla ansamblul format din vulturul încoronat și cei doi grifoni, simbolizând protecția statului asupra cunoașterii.
Ample lucrări de restaurare
Refacerea frontonului este integrată într-un amplu proiect de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității, un monument important al patrimoniului arhitectural românesc. Lucrările sunt executate de asocierea companiilor Construcții Erbaşu (lider de proiect), Terra Gaz Construct, Euras şi Polarh Design.
Investiția, finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, are ca scop consolidarea structurală a clădirii, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice. De asemenea, proiectul prevede amenajarea unui spațiu muzeal dedicat vestigiilor arheologice descoperite în curtea interioară și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural.
Semnificația istorică și culturală
Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, a subliniat importanța acestui moment: „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.”
Preda a adăugat că acest moment este încărcat de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universitar și a clădirii-simbol, cu sprijin guvernamental, este un omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost, de asemenea, prezent la eveniment, alături de rectorul Universității din București.
Montarea pieselor a avut loc în prezența autorităților, a conducerii Universității din București și a publicului curios.
Sursa: Economistul.ro
