Conform Libertatea: Hamburg transformă apa de ploaie în spații de joacă și zone verzi
Hamburg, al doilea cel mai mare oraș din Germania, implementează cu succes principiul „orașului-burete”, o abordare urbanistică inovatoare care gestionează apa de ploaie prin metode naturale. În locul evacuării rapide prin sistemele clasice de canalizare, orașul utilizează suprafețe permeabile, acoperișuri verzi, parcuri și locuri de joacă special amenajate pentru a absorbi, filtra și stoca precipitațiile.
Un exemplu elocvent este „Biberland”, primul loc de joacă din Germania conceput special pentru colectarea și redirecționarea apei pluviale, inaugurat în 2013. Acest proiect face parte din strategia RISA (RegenInfraStrukturAnpassung) a Hamburgului, un concept-cheie în adaptarea infrastructurii urbane la schimbările climatice și la evenimentele meteo extreme. Ideea principală este transformarea apei de ploaie într-o resursă și o oportunitate de joacă, demonstrând cum spațiile urbane pot avea o dublă funcționalitate cu intervenții simple.
„Este fascinant cum, cu pași relativ simpli, poți crea o utilizare dublă a spațiilor”, a declarat Ole Braukmann de la Hamburg Wasser, compania de apă a orașului. Prin crearea de canale din cărămizi, bazine de infiltrare și văi special destinate apei de ploaie, autoritățile au reușit să reducă costurile asociate cu extinderea rețelei de canalizare, îmbunătățind în același timp microclimatul urban și contribuind la refacerea rezervelor de apă freatică.
Acoperișuri și curți verzi: soluții pentru un microclimat mai bun
Conceptul de „oraș-burete” presupune, pe lângă spațiile de joacă, utilizarea extensivă a acoperișurilor și fațadelor verzi, precum și a suprafețelor permeabile. Aceste elemente contribuie nu doar la stocarea apei, ci și la reducerea efectului de „insulă de căldură” specific marilor aglomerări urbane.
La Hamburg, peste 30 de proiecte pilot, inclusiv renovarea curților școlare și implementarea acoperișurilor „răcoroase”, se desfășoară în prezent. „Este extraordinar că putem contribui la transformarea curților școlare în spații mai verzi și mai puțin asfaltate”, a menționat Sonja Schlipf, reprezentantă a companiei de apă a orașului. Aceste intervenții aduc beneficii vizibile, creând un mediu mai plăcut pentru elevi, mai ales pe durata verilor caniculare.
Un alt proiect remarcabil este cel de la centrul de cercetare DESY, unde acoperișurile și fațadele verzi au contribuit la scăderea semnificativă a temperaturii în interiorul clădirilor. Acest proiect, parțial finanțat de Agenția pentru Protecția Mediului, arată cum clădirile pot fi răcite eficient și ecologic, fără a recurge la aer condiționat. Acoperișul verde extins de la DESY funcționează și ca rezervor pentru apa de ploaie, utilizată ulterior pentru irigarea spațiilor verzi. Cu toate acestea, Sonje Schlipf subliniază existența unor limitări tehnice, precum constrângerile structurale care pot împiedica instalarea unor straturi mai groase de vegetație pe acoperișuri.
Originea conceptului „Sponge City”
Conceptul de „oraș-burete” (Sponge City) a apărut la începutul anilor 2000, fiind teoretizat de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu. El a propus înlocuirea infrastructurii urbane tradiționale, bazată pe elemente rigide din beton precum canale, diguri și conducte, cu o „infrastructură verde-albastră”. Această nouă abordare se inspiră din tehnicile tradiționale chinezești de gestionare a resurselor de apă, punând accent pe integrarea elementelor naturale în peisajul urban.
Sursa: Libertatea
