Primă cartografiere detaliată a sitului arheologic Pompeii finalizată după opt luni
După aproape opt luni de muncă intensivă, o echipă de specialiști a încheiat prima cartografiere completă și detaliată a sitului arheologic de la Pompeii. Pentru această lucrare, s-au folosit tehnici moderne precum dronele, radarul și instrumentele digitale, demers menit să evalueze starea de conservare a monumentelor și elementelor arhitecturale din orașul antic.
Proiectul a fost realizat în colaborare cu mai multe instituții, printre care Universitatea din Salerno și compania Visivalab. Rezultatul final reprezintă o bună bază pentru planificarea și eficientizarea lucrărilor de restaurare a sitului, fiind o premieră pentru cercetarea arheologică din Pompeii.
Detaliile cartografierii și sistemul digital integrat
Echipele formate din arhitecți, ingineri, restauratori și arheologi au analizat în total aproximativ 1.200 de structuri, incluzând locuințe, ateliere și alte construcții. Acestea cuprind peste 13.000 de încăperi, fiecare fost supus unei evaluări detaliate. Pentru fiecare componentă – de la pereți și pardoseli la fresce și mozaicuri – s-a întocmit o fișă tehnică care evidențiază starea de conservare și eventualele deteriorări.
În total, specialiștii au realizat aproximativ 70.000 de fișe tehnice, sintetizând informații despre defectele observate, dimensiunea acestora și impactul asupra structurii generale. Aceste date vor fi utile în întocmirea unui plan de intervenții prioritare, în funcție de gravitatea problemelor identificate.
Un element distinctiv al proiectului îl reprezintă sistemul informatic dezvoltat pentru gestionarea datelor. Platforma include o aplicație web care permite specialiștilor să raporteze în timp real orice problemă întâlnită în teren, adăugând fotografii și actualizând starea elementelor arhitecturale. Astfel, se asigură o monitorizare constantă și precisă a sitului.
Planul de intervenție și monitorizarea în timp
Datele colectate în urma cartografierii vor sta la baza unui program de restaurare pe termen de trei ani. Acesta include atât intervenții de întreținere curentă, cât și restaurări mai ample, care vor fi plantate în funcție de prioritățile identificate de specialiști. Obiectivul principal este eficientizarea resurselor și creșterea durabilității intervențiilor.
Proiectul nu se oprește aici. Evaluările vor fi repetate anual, pentru a urmări evoluția stării sitului, iar dronele, radarul și sistemele de analiză se vor folosi lunar pentru identificarea eventualelor schimbări. Sistemul de monitorizare automate va detecta infiltrațiile de apă, apariția vegetației, fisuri sau tasări ale terenului, oferind o imagine în timp real asupra stării arhitecturii antice.
Pentru specialiști, compararea datelor vizuale și tehnice de-a lungul timpului va facilita identificarea rapidă a zonelor care se deteriorează fără a fi nevoie de intervenții extensive sau costisitoare. Astfel, se așteaptă ca măsurile de conservare să devină mai eficiente și mai sustenabile, integrând tehnologia modernă în gestionarea patrimoniului istoric.
