România va trece oficial la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, atunci când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Astfel, ora 03:00 devine ora 04:00, iar ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Această schimbare, care se petrece de două ori pe an în țară, marchează începutul sezonului cu zile mai lungi, oferindu-ne seri mai luminoase, dar și dimineți mai întunecate pentru o perioadă.
Trecerea la ora de vară: reguli și tradiție
În mod tradițional, mutarea ceasurilor înainte se face în ultimul weekend din martie, pentru a se alinia la obiceiul european de ajustare a orei. În acest interval, în România, ora oficială trece de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar, EEST. Este o practică care a început cu zeci de ani în urmă și se păstrează și azi, chiar dacă în ultimii ani există discuții despre utilitatea acestei schimbări.
Schimbarea devine obligatorie noaptea între sâmbătă și duminică, iar reloarea după ora obișnuită a zilei în momentul trecerii la ora de vară provoacă o ajustare tehnică a ceasurilor. De altfel, în acea noapte, majoritatea oamenilor trebuie să se adapteze pentru a face față unei ore mai scurte de somn, dormind cu o oră mai puțin.
Impactul asupra vieții cotidiene
Odată cu introducerea orei de vară, zilele devin mai lungi, iar seara se întinde mai mult, ceea ce favorizează activități în aer liber, petrecere a timpului liber și utilizarea iluminatului natural. Totuși, diminețile pentru o perioadă vor fi mai întunecate, ceea ce poate afecta mersul la serviciu sau la școală.
Specialiștii în sănătate atrag atenția că această schimbare poate avea un impact asupra ritmului circadian. „Trecerea bruscă la ora de vară poate determina oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare, mai ales în primele zile”, precizează psihologii.
Reprezentanții Băncii Naționale și ai autorităților din transport spun că, din punct de vedere tehnic, trecerea se face fără probleme majore. Sistemele informatice sunt actualizate în avans pentru a evita disfuncții, iar operatorii de telekomunicații și serviciile de utilități își adaptează automat ceasurile la acest schimb.
Reacția autorităților și poziția europeană
Discuțiile privind utilitatea și impactul schimbării orei sunt frecvente. Uniunea Europeană a început, în ultimii ani, o revizuire a regulamentului referitor la ora de vară, cu intenția de a elimina această practică în viitor. Deși România nu a decis încă dacă va continua să adopte această schimbare, actuala reglementare impune trecerea anuală la ora de vară.
„Este o măsură care trebuie reevaluată pentru a vedea dacă aduce beneficii reale sau doar complică viața oamenilor și sistemelor tehnologice”, afirmă un oficial din Ministerul Energiei. Între timp, cetățenii trebuie să fie pregătiți pentru această ajustare, considerată de mulți o tradiție mai mult formală decât o necesitate.
Ce spun specialiștii și oamenii de rând
Pe străzile din București și din alte orașe, reacțiile sunt mixte. Mulți așteaptă cu entuziasm ziile mai lungi, mai ales cei pasionați de activități în aer liber. Alții, însă, se plâng de efectele negative ale schimbării rapide, de la oboseală la probleme de somn.
„E greu să te obișnuiești cu această schimbare de la un an la altul, dar, până la urmă, e un obicei stabilit”, spune Elena, o tânără profesoară. În timp ce un pensionar, domnul Petre, se arată indecis: „Mi-e greu, mai ales dimineața, să mă trezesc mai devreme, dar dacă așa se face în Europa, trebuie să ne adaptăm”.
În fond, cei mai mulți români sunt conștienți că această schimbare face parte din ritmul obișnuit al anului, iar efectele, deși resimțite temporar, devin o rutină pentru mulți. În ciuda variațiilor de opinie, actualitatea rămâne clar: noaptea de 28 spre 29 martie marchează începutul sezonului cu zile mai lungi, pentru încă un an în calendarul românesc.
