Căldură extremă la orizont: El Nino revine, avertizează specialiștii
Omenirea se pregătește pentru noi perioade de căldură extremă, avertizează ultimul buletin lunar al Copernicus. Revenirea din ce în ce mai probabilă a fenomenului El Nino în a doua jumătate a acestui an generează îngrijorare în rândul experților în climă. După trei ani care au stabilit recorduri de temperatură pe glob, perspectivele nu sunt deloc optimiste.
Recorduri de temperatură și efectele lor
Temperatura medie a suprafeței oceanului a atins 20,97 grade Celsius în martie, excluzând regiunile polare. Această valoare este cu o zecime de grad mai mică decât recordul stabilit în martie 2024. Datele indică o creștere continuă în aprilie, conform „tabloului de bord” Copernicus.
Ultimul eveniment El Nino, care a debutat în 2023 și s-a extins în 2024, a contribuit la transformarea acestor doi ani în cei mai călduroși din istorie. Acest fenomen, care se manifestă prin încălzirea periodică a apelor din Oceanul Pacific, are un impact extins asupra climei globale, simțindu-se pe parcursul mai multor luni.
El Nino și implicațiile sale globale
Temperaturile ridicate ale oceanelor „indică o probabilă tranziție către condițiile El Nino”, potrivit Copernicus. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a estimat deja că există posibilitatea ca El Nino să revină în acest an, în timp ce fenomenul opus, La Nina, asociat cu temperaturi mai scăzute, este în retragere. La începutul lunii martie, OMM a estimat la 40% probabilitatea apariției El Nino până în iulie.
Încălzirea oceanelor nu face decât să exacerbeze diverse probleme. Aceasta duce la expansiunea apei, provocând creșterea nivelului mării. Mai mult, intensifică valurile de căldură marine, cu implicații negative asupra recifelor de corali. De asemenea, crește probabilitatea apariției unor fenomene meteorologice extreme, precum inundații severe și cicloane.
Impactul la nivel global
La nivel global, martie s-a clasat pe locul patru în ceea ce privește temperaturile la suprafața globului. S-a înregistrat o creștere cu 1,48°C peste valorile estimate din perioada preindustrială (1850-1900). Aceasta este o perioadă anterioară utilizării pe scară largă a cărbunelui, petrolului și gazelor, care au dus la o încălzire durabilă a climei.
