Conform Descopera: Oceanele ating temperaturi record pe fondul schimbărilor climatice
Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a atins un nou record istoric pe 22 august, ajungând la 21,1 grade Celsius, conform datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service. Această valoare depășește precedentul record stabilit în martie 2024 și survine într-un context neobișnuit, având în vedere că maximele anuale ale temperaturilor oceanice sunt de obicei înregistrate primăvara, nu vara. Fenomenul El Nino din Pacificul tropical ar putea contribui la aceste tendințe. Oceanele joacă un rol crucial în absorbția surplusului de căldură din sistemul climatic, iar încălzirea lor poate declanșa valuri de căldură marine, afectând ecosistemele și intensificând fenomenele meteorologice extreme.
Ghețarii se retrag: semnale alarmante din Arctica
În paralel cu încălzirea oceanelor, Arctica se confruntă cu fenomene majore de topire. Pe 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins și au plonjat în Oceanul Arctic. Acesta reprezintă cea mai mare pierdere de gheață plutitoare înregistrată de acest ghețar după anul 2012 și cel mai semnificativ eveniment de desprindere de gheață din Arctica după 2020. Grosimea gheții desprinse poate ajunge la 150 de metri, subliniind amploarea transformărilor prin care trece regiunea.
Studiile indică riscuri pentru circulația Atlanticului
Transformările observate în sistemul climatic global sunt analizate și prin prisma stabilității circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu recent publicat în Nature Climate Change sugerează că stabilitatea acestui sistem complex de curenți oceanici depinde atât de amploarea, cât și de rapiditatea încălzirii globale. O creștere accelerată a temperaturilor ar putea împinge AMOC către un prag critic mai devreme decât în cazul unei încălziri lente. Cercetătorii români de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române contribuie la înțelegerea acestor mecanisme prin studiul stalagmitelor din peșterile Carpaților.
Aceste arhive naturale, precum cele din Peștera Cloșani, oferă informații prețioase despre evoluția climei și a circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord. Datele provenite din sateliți, măsurătorile oceanice și aceste arhive geologice converg spre o imagine clară: sistemul climatic al Pământului se află într-o transformare profundă, ale cărei efecte se acumulează vizibil în timp, necesitând o atenție sporită din partea comunității științifice.
Sursa: Descopera
