O descoperire arheologică din China contestă vechiul stereotip asupra avansului tehnologic în Asia de Est
În ciuda unei percepții răspândite despre alte regiuni ale lumii, ultimele descoperiri arheologice din China sugerează că inovația și planificarea complexă nu au fost apanajul exclusiv al Africii sau Europei. O echipă de cercetători a excavat situl Xigou, în interiorul provinciei Henan, și a scos la iveală artefacte din piatră datate la peste 160.000 de ani, care indică o tehnologie sofisticată, aproape incredibilă pentru perioada respectivă. Acest sit, neobișnuit de bine conservat, leagă pentru prima dată în mod clar utilizarea unor unelte compozite, cu lamă fixată pe un mâner, și sugerează că hominizii din această zonă aveau capacitatea de a planifica și executa dezvoltări tehnologice avansate.
Unelte complexe cu aparență simplă, dar funcții sofisticate
Cercetările indică faptul că majoritatea artefactelor descoperite sunt mici, unele sub 50 de milimetri, însă realizate cu o precizie remarcabilă. Materialele folosite, cuarț și cuarțit, sunt dificil de prelucrat, însă varietatea de forme și funcții indică faptul că aceste unelte nu sunt simple ciopliri de bază, ci produse în mai multe etape, menite să fie compatibile cu anumite utilizări. O spun experții: „Practici precum fixarea uneltei într-un mâner organic sugerează un nivel de inovație rar întâlnit anterior în Asia în acea perioadă.”
Această tehnologie de unelte compozite – o combinație între pietre și materiale organice – reflectă o etapă avansată de dezvoltare cognitivă, ce implică anticipare, adaptare și înțelegere profundă a materialelor. Dacă aceste unelte erau destinate tăierii, răzuirii sau perforării, procesul de obținere a rezultatului implică un control precis în realizare, indicând o memorie tehnologică transmisă între generații. Încă un detaliu revelator: urmele microscopice de uzură de pe artefacte arată că unele unelte au fost folosite pentru prelucrarea plantelor sau materialelor lemnoase, ceea ce sugerează activități repetitive și strategii considerate mai avansate decat simpla exploatare a pietrei.
Sfârșitul mitului despre „întârzierea” Asiei în inovație tehnologică
Pentru mult timp, comunitățile de cercetare au considerat Asia de Est ca o zonă lipsită de complexitate tehnologică, având în vedere doar unelte simple și o absență de structuri inovatoare precum cele din Africa sau Europa. Analizele anterioare sugerau că inovațiile de planificare și uneltele specializate ar fi fost mai târziu apărute în această regiune, în comparație cu alte zone. Descoperirea de la Xigou schimbă însă radical această perspectivă.
Prezența unor unelte avansate cu lamă fixată, realizate din materiale durabile, indică o capacitate de planificare și adaptare profundă din partea hominidelor din acea vreme. „Când o comunitate ajunge să folosească unelte compozite, înseamnă că a făcut deja câțiva pași cognitivi importanți: a înțeles că două obiecte combinate pot produce un rezultat mai bun decât fiecare separat, a găsit o soluție de fixare și a repetat procesul suficient cât să devină o practică,” explică experții.
Mai mult decât atât, aceste artefacte arată și un comportament dezvoltat pentru activități precum prelucrarea vegetalelor, ceea ce înseamnă că hominizii din această zonă nu doar aveau nevoie de unelte, ci și de strategii eficiente pentru a-și satisface nevoile. Chiar dacă legătura directă între aceste unelte și prezența Homo sapiens în zonă rămâne încă neclară, descoperirea relevă faptul că, în urmă cu aproape 160.000 de ani, zonele din centrul Chinei găzduiau comunități capabile de planificare și inovare, sfidând ipotezele anterioare despre un avânt tehnologic exclusiv vest-european sau african.
Viitoarele cercetări vor trebui să relateze această poveste într-o manieră mai clară, prin încercarea de a lega artefactele de resturile umane sau alte semne de activitate umană intensivă. Între timp, această descoperire rămâne un pas major în înțelegerea complexității evoluției tehnologice a speciilor umane și, mai larg, a diversității răspunsurilor adaptative în fața mediului. Odată cu aceste noi dovezi, seasonul în care Asia de Est era considerată în urmă din punct de vedere tehnologic pare să se încheie, iar peisajul evoluției umane devine, din ce în ce mai mult, unul mult mai complex și plurivalent decât s-a crezut până acum.
