Conform Descopera: Șoarecii și oamenii procesează mirosurile în mod surprinzător de similar
Un nou studiu științific contrazice ideea preconcepută că diferențele radicale în modul de respirație între oameni și șoareci ar implica procesări olfactive complet distincte. Cercetătorii de la Universitatea Northwestern din Statele Unite au descoperit că, în ciuda faptului că un șoarece poate adulmeca de mai multe ori pe secundă, iar un om efectuează o singură inhalație lentă, creierele ambelor specii ar putea utiliza mecanisme neuronale foarte asemănătoare pentru a interpreta stimulii olfactivi. Două studii complementare, publicate în revista Science Advances, sugerează existența unui sistem neuronal antic, comun ambelor specii, pentru colectarea informațiilor legate de mirosuri.
Explorare senzorială intenționată la rozătoare
Până acum, se credea că ritmul rapid al adulmecării la șoareci generează procesări complet diferite față de inspirațiile lente ale oamenilor. Însă, noile cercetări au demonstrat că șoarecii pot executa adulmecări unice și intenționate, coordonând activ mișcarea labelor și a capului atunci când examinează o sursă de hrană. Această acțiune deliberată se oprește doar atunci când cortexul motor este blocat, indicând clar că este un act voluntar de explorare senzorială, nu doar un reflex. Acest lucru sugerează o complexitate mai mare în comportamentul olfactiv al rozătoarelor decât se credea anterior.
Oamenii folosesc ritmuri cerebrale similare cu cele ale șoarecilor
Al doilea studiu a vizat măsurători directe ale activității cerebrale la oameni. În timpul unei singure inhalații lente, creierul uman declanșează oscilații cerebrale de joasă frecvență. Surprinzător, frecvența acestor oscilații se potrivește exact cu cea a adulmecării rapide observată la rozătoare. Această constatare implică faptul că, chiar și în cadrul unei singure inspirații, creierul uman activează multiple cicluri interne de procesare. Acest mecanism permite o analiză rapidă a mirosurilor, într-un mod care pare să imite, la nivel neuronal, viteza de procesare a șoarecilor.
Descoperirile au implicații semnificative pentru înțelegerea funcționării creierului și a modului în care informațiile senzoriale sunt prelucrate. Sistemul neuronal antic conservat evolutiv pentru procesarea mirosurilor ar putea oferi noi perspective asupra unor afecțiuni neurologice. Modificări în modul de a percepe mirosurile sunt asociate cu afecțiuni precum autismul, boala Alzheimer sau boala Parkinson. Prin urmare, înțelegerea acestor mecanisme comune între specii ar putea contribui la dezvoltarea unor metode mai eficiente de diagnostic și tratament pentru diverse patologii. Studiile subliniază importanța explorării complexității sistemelor senzoriale, chiar și în diferențele aparente de comportament.
Sursa: Descopera
