Protest vehement contra planurilor de restructurare a spațiului cultural din Capitală
Oamenii de cultură și angajații din instituțiile subordonate Primăriei Municipiului București se mobilizează pentru a protesta împotriva proiectului de reorganizare a sectorului cultural, publicat recent de către Primăria condusă de Ciprian Ciucu. Aceștia critică dur inițiativa de înființare a Direcției Generale Arte și Evenimente Urbane, precum și desființarea instituțiilor publice de cultură din subordinea Consiliului General, considerând aceste măsuri nu doar inoportune, ci și ilegale.
O critică acerbă la adresa legalității proiectului
Într-un memoriu transmis edilului, reprezentanții sectorului cultural subliniază că planul contravine legislației în vigoare. Ei invocă prevederile Ordonanței de Urgență nr. 7 din 2026, care, potrivit lor, în mod explicit exceptează instituțiile publice de cultură de la orice măsuri de reducere a personalului sau de comasare a structurilor. „Proiectul invocă în preambul OUG nr. 7 din 24 februarie 2026 ca temei principal al reorganizării. Or, această ordonanță exceptează în mod expres instituțiile publice de cultură — inclusiv cele din subordinea unităților administrativ-teritoriale — de la orice măsuri de reducere a cheltuielilor de personal și de comasare a structurilor”, se precizează în document.
Inițiatorii memoriului consideră astfel că proiectul, în forma sa actuală, introduce măsuri contrare cadrului legal, fapt care ar putea face actul normativ nul. Ei atrag atenția că promovarea acestei reorganizări ignoră valoarea culturală a Bucureștiului, definindu-l ca un centru vibrant de artă, educație și creativitate, nu doar ca o simplă capitală administrativă.
Cultura și promisiunile electorale
Contextul implică și simțul profund de responsabilitate față de electoratul lui Ciprian Ciucu, majoritar format din persoane educate, cu studii superioare și venituri peste medie, foarte interesate de dezvoltarea unui oraș inteligent și cultural. Mulți dintre susținători ferventi ai primarului, precum jurnalistul Liviu Mihaiu sau sociologul Gelu Duminică, au fost persoane publice care au susținut explicit necesitatea unei abordări culturale în politicile urbane.
Aceștia reproșează acum primarului că, în doar câteva luni de la câștigarea alegerilor, face un pas în direcția reducerii sprijinului pentru aceste comunități, propunând desființarea sau reorientarea instituțiilor culturale care susțin artiști și creatori locali la început de drum, precum și conservarea memoriei culturale a orașului. „Încă o instituție care face același lucru” – o expresie ce capătă sens ironic în contextul în care cei vizați atrag atenția că aceste măsuri riscă să erodeze diversitatea și conectarea comunităților artistice din București.
Structura bugetară și reducerea personalului
Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că planul de reorganizare include comasarea a peste 10 instituții din subordinea sa, ceea ce va conduce la reducerea cu 400 de posturi în cadrul Primăriei Capitalei. În realitate, doar 170 de angajați urmează să fie concediați, restul fiind posturi vacante, iar organigrama instituției principale în prezent cuprinde 1.272 de posturi, din care doar 75% sunt ocupate. La nivelul întregii rețele a instituțiilor și societăților subordonate primăriei, numărul total depășește 8.400 de posturi, cu o ocupare de aproximativ 77%.
Deși primarul a afirmat că aceste măsuri vor face parte dintr-un proces de eficientizare, criticii argumentează că reducerea resurselor destinate culturii și instituțiilor de creație nu se justifică și riscă să afecteze grav scena artistică bucureșteană, o zonă percepută ca fiind vitală pentru identitatea orașului.
Perspective și următorii pași
Reacțiile vehemente ale oamenilor de cultură și ale angajaților implicați în sistemul cultural din București nu dau semne de încetare, fiind așteptate noi acțiuni de protest și intervenții legale pentru apărarea valorilor culturale. În timp ce autoritățile locale susțin nevoia de eficientizare și modernizare, criticii avertizează că în spatele acestor măsuri se poate ascunde o viziune care pune cultura pe ultimul loc, într-un oraș din ce în ce mai implicat în transformări administrativ-birocratice.
De acum înainte, rămâne de urmărit dacă aceste inițiative vor primi avize favorabile sau dacă vor fi revizuite pentru a fi aliniate cu cadrul legal și cu nevoile comunității culturale. Într-un oraș ca București, unde cultura reprezintă un pilon fundamental, orice pas spre despărțirea de valorile și tradițiile sale rămâne un subiect sensibil și contestat.
Sursa: Buletin.de
