Conform Descopera: Oamenii din munții Anzi au dezvoltat o adaptare genetică impresionantă, datorată consumului de cartofi de-a lungul mileniilor. Un nou studiu relevă modul în care dieta bogată în amidon a modelat evoluția populației Quechua din Peru, oferindu-le o „superputere” digestivă.
Cartoful, eroul ascuns al evoluției
Cercetătorii au descoperit că populația Quechua are o capacitate genetică remarcabilă de a digera amidonul, datorită unei gene numite AMY1. Această genă produce amilaza salivară, o enzimă care începe descompunerea amidonului în gură. Rezultatele studiului, publicat în revista Nature Communications, arată că oamenii din Anzi au, în medie, zece copii ale acestei gene, comparativ cu media globală de șapte copii. Această adaptare a permis populației Quechua să valorifice mai eficient energia din cartofi, principalul aliment de bază.
De-a lungul timpului, această capacitate a oferit un avantaj modest, dar constant, în ceea ce privește supraviețuirea și reproducerea. Studiile genetice sugerează că această adaptare a început să apară acum aproximativ 10.000 de ani, odată cu domesticirea cartofului în regiune. Interesant este faptul că alte populații indigene din America, care nu au avut aceeași tradiție agrară bazată pe cartofi, nu prezintă această adaptare genetică.
Cum a influențat dieta evoluția umană?
Studiul oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care alimentația poate influența evoluția umană. În trecut, grupurile umane consumau, în general, alimente locale, ceea ce a dus la adaptări specifice. Astăzi, globalizarea a schimbat radical acest model, cu alimente care circulă peste tot în lume.
Cercetătorii se întreabă ce efecte evolutive va avea această schimbare asupra oamenilor. În contextul în care cartofii prăjiți sunt omniprezenți, modul în care corpul nostru se adaptează la noua dietă devine un subiect interesant.
Urmările alimentației globale
Această descoperire importantă evidențiază adaptabilitatea uimitoare a corpului uman, dar ridică și întrebări importante. Consumul tot mai mare de alimente procesate și diversitatea redusă a produselor alimentare, comparativ cu trecutul, ar putea determina noi schimbări genetice. Viitorul evoluției umane este strâns legat de ceea ce mâncăm, iar impactul acestei relații este abia la începutul cercetării.
Sursa: Descopera
