O specie exotică a pătruns în apele românești: bibanul negru
Un nou venit în ecosistemul Mării Negre creează deja valuri de îngrijorare și interes printre specialiști și pescari. Bibanul de stâncă coreean, sau bibanul negru, a fost descoperit pentru prima dată în 2024 de către pescarii din zonele litoralului românesc, având originea în regiunile de coastă ale Coreei și Japoniei. Atragerea acestui prădător în apele românești este un fenomen care ar putea avea repercusiuni semnificative asupra biodiversității locale.
Cum a ajuns bibanul negru în Marea Neagră?
Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină din Constanța cred că bibanul negru a ajuns în Marea Neagră prin intermediul navelor comerciale, care au deversat apă de balast în apropierea portului Constanța. “Aceasta este o practică obișnuită, dar care poate avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local”, a declarat dr. Radu Pavel, specialist în ecologie marină. De la prima observație, numărul exemplarelor de biban negru a crescut constant, iar peștele a fost întâlnit în zone cu adâncimi variate, între 8 și 10 metri.
Încălzirea apelor Mării Negre reprezintă un alt factor favorabil adaptării acestui pește exotic. Conform cercetărilor, temperaturile mai ridicate permit unor specii neobișnuite, precum bibanul negru, să se aclimatizeze în habitate noi.
Impactul asupra ecosistemului
Descoperirea bibanului negru a stârnit îngrijorări în rândul biologiștilor și ecologilor locali. Deși atragerea acestui pește pe pietele de pește ar putea părea o oportunitate economică, latura ecologică a situației este îngrijorătoare. Deținând un rol de prădător, bibanul negru poate cauza dezechilibre alimentare, afectând specii native și punând în pericol natura delicată a biodiversității din Marea Neagră.
“Trebuie să monitorizăm atent această populație de biban negru. Asta ne va ajuta să înțelegem modul în care interacționează cu alte specii și impactul pe care îl are asupra lanțului trofic”, a adăugat dr. Pavel.
Oportunitate pentru comercianți?
Pe de altă parte, bibanul negru se dovedește a fi un pește gustos, iar comercianții din domeniul pescuitului sunt deja interesați de această specie. Unele restaurante din zona litoralului au început să promoveze bibanul negru în meniuri, susținând că are o carne fină, aromată. “Este o oportunitate rară, dar trebuie să avem grijă ca exploatarea acestui pește să nu conducă la periclitarea echilibrului ecologic”, a menționat Maria Călin, proprietara unui restaurant local.
Pe lângă beneficiile economice, viitorul bibanului negru în apele noastre rămâne incert. Specialiștii vor continua să monitorizeze populatia, care a ajuns acum la o vârstă propice pentru reproducere. Se așteaptă ca noile cercetări să ofere date relevante despre aclimatizarea acestei specii și efectele pe termen lung asupra ecosistemului marin românesc.
Bibanul negru a adus cu sine o serie de întrebări fără răspuns, iar comunitatea științifică se află în alertă. Deși mersul lucrurilor pare că ar putea beneficia de pe urma acestui nou venit, riscurile pe care le implică adaptarea sa în Marea Neagră sunt un subiect necesar de dezbătut.
