Superliga Ia în calcul schimbarea structurii competiționale după modelul Greciei
Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) analizează în prezent posibilitatea de a adopta un sistem competițional similar celui din Grecia, în încercarea de a reduce numărul de meciuri și de a proteja jucătorii și cluburile de suprasolicitare. Într-un interviu acordat recent, Justin Ștefan, secretarul general al LPF, a detaliat planurile pentru o reformă a formatului campionatului, fără a compromite, însă, contractele cu deținătorii de drepturi TV.
În ce constă intenția de reformare a Superligii
Ștefan și echipa sa caută metode de a ajusta structura actuală, care în opinia lor, presupune un număr prea mare de meciuri. Anul trecut, campionatul României avea 16 echipe, iar forma de desfășurare prevedea 30 de runde tur-retur, la care se adăugau fazele de play-off și play-out. În plus, punctele se înjumătățesc după sezonul regulat, sporind suspansul și controversele.
Secretarul general susține, însă, că se poate ajunge la o schemă mai simplificată, care să reducă încărcarea sportivilor, păstrând totodată atractivitatea competiției. „Este clar că se poate împărți play-off-ul în două, cu un play-off format din 4 echipe pentru titlu și cupele europene, iar următoarele 4 să lupte pentru ultimele locuri europene. Restul echipelor ar intra în play-out, pentru evitarea retrogradării”, explică Ștefan, subliniind că aceasta ar fi o soluție care poate elibera calendarul și proteja cluburile.
Acest sistem ar păstra interesul competitiv, dar ar reduce numărul de meciuri din sezon, adresând astfel oboseala resimțită de jucători și presiunea asupra financiare a cluburilor. Mai mult, varianta ar putea chiar să nu afecteze contractele actuale pentru drepturile TV, deoarece numărul minim garantat de meciuri în cadrul acordurilor existente este mai mic decât cel rezultând din această restructurare.
Modelul Greciei: o soluție de referință
Pentru a-și fundamenta ideea, oficialul LPF a amintit sistemul implementat în Grecia, despre care a spus că se apropie de ceea ce doresc să introducă și în România. În campionatul grec, se joacă cu 14 echipe, peste 26 de runde tur-retur, iar după aceasta se realizează o divizare a sezonului în trei grupe diferite.
Primele patru echipe se luptă pentru titlu și calificarea în cupele europene, cele următoare patru pentru ultima poziție europeană, însă cele mai mici clasate joacă într-o grupă de play-out, unde se stabilește retrogradarea. În Grecia, echipele din campionatul regulat nu au puncte înjumătățite, iar procentul de meciuri pentru o echipă care atinge fazele finale este de 32.
Această abordare este diferită, dar considerată, de oficiali, o variantă care ar putea funcționa și în România. În prezent, în Superligă, o echipă joacă 30 de meciuri, iar în Grecia, 26, dar sistemul lor permite o viteză mai mare de desfășurare și o competitivitate menținută.
Opinia celor din cluburi și ai oficialilor
Deși sugestia LPF părea să prindă contur, nu toți sunt de aceași părere. Gino Iorgulescu, președintele LPF, a exprimat anul trecut sprijin pentru un campionat cu 12 echipe, argumentând că o astfel de formulă ar putea permite o concentrare a valorii și o anumită eliberare a calendarului.
Justin Ștefan, însă, respinge această variantă, subliniind că reducerea drastică a echipelor, de la 16 la 12, ar însemna o înjumătățire drastică a numărului de meciuri, ceea ce ar putea crea alte probleme: retrogradare dură și dificultăți în promovare, dar și nemulțumiri din partea FRF sau a cluburilor.
„Un sistem cu 12 echipe nu pare fezabil pentru noi”, declară oficialul LPF, explicând că actuala structură asigură un echilibru între competiție, drepturile TV și dezvoltarea echipelor. În opinia sa, modificările trebuie să fie minuțios calculate pentru a nu perturba echilibrul existent.
Perspective și provocări
Se pare că discuțiile despre viitorul Superligii sunt interne și încă în fază de analiză. Justin Ștefan a subliniat că unele variante, precum schimbarea sistemului pentru a proteja jucătorii și pentru a preveni epuizarea, sunt posibile, dar fără a afecta în mod major contractele deja în vigoare.
Abia în următoarele săptămâni se vor decide eventualele modificări, iar reprezentanții cluburilor vor avea un cuvânt de spus. Rămâne de văzut dacă modelul grecesc va fi adaptat și la realitatea fotbalului românesc, sau dacă varianta păstrării actualului format va fi, în continuare, preferata. Indiferent de decizie, cert este că discuția despre viitorul Superligii a fost reactivată și continuă să fie pe agenda oficială a fotbalului românesc.
