Conform Descopera: Epoca de AUR pierdută a diversității lingvistice, redescoperită
Lumea ar fi trecut printr-o epocă de AUR a diversității lingvistice, estimată între 1.000 și 3.000 de ani în urmă, perioadă în care erau vorbite zeci de mii de limbi. Un nou studiu publicat în revista Science contrazice opinia larg răspândită conform căreia declinul limbilor lumii a început odată cu expansiunea colonială europeană, acum aproximativ 500 de ani. Cercetătorii sugerează că pierderea limbajelor a debutat mult mai devreme, odată cu consolidarea statelor și imperiilor multinaționale.
Declinul lingvistic, o consecință a expansiunii civilizațiilor
Expansiunea civilizațiilor antice, precum Imperiul Roman, a remodelat peisajul lingvistic global. Răspândirea limbilor, culturilor și a puterii politice a societăților dominante a dus la dispariția treptată a limbilor comunităților mai mici sau asimilate. Astăzi, din cele aproximativ 7.600 de limbi vorbite și de semne, doar o mică fracțiune din diversitatea lingvistică istorică a supraviețuit. Studiul subliniază că limbile actuale reprezintă un eșantion istoric selectat, nu o imagine completă a moștenirii lingvistice umane.
Reconstruirea trecutului lingvistic prin metode statistice
În absența dovezilor directe despre limbajul preistoric, echipa de cercetare a utilizat date etnografice, estimări ale populației preistorice și modele statistice avansate pentru a reconstitui diversitatea lingvistică pe parcursul Holocenului, epoca geologică ce a început acum aproximativ 12.000 de ani. Analiza a 171 de societăți de vânători-culegători și pescari, alături de estimări privind populația mondială la acea vreme (între 4,4 și 7 milioane de oameni), sugerează că la începutul Holocenului se vorbeau probabil între 4.500 și 6.200 de limbi.
O „epocă de AUR” a limbajului, urmată de un declin prelungit
Pe măsură ce agricultura s-a răspândit și populațiile au crescut, diversitatea lingvistică a cunoscut o creștere. Modelele cercetătorilor indică o expansiune constantă a numărului de limbi timp de câteva milenii, atingând un apogeu de zeci de mii în perioada cuprinsă între 1.000 și 3.000 de ani în urmă. Această perioadă este descrisă de cercetători drept „epoca de AUR” lingvistică a lumii. Profesora Claire Bowern, coautor al studiului, afirmă că aceste concluzii demonstrează că limbajul a fost modelat de evoluții istorice și politice ample. „Limba nu este izolată de curentele politice”, a declarat Bowern, subliniind că tiparele lingvistice pot dezvălui evenimente demografice majore de-a lungul mileniilor.
Impactul asupra limbilor amenințate și conservarea lor
Perioada de înflorire lingvistică s-a încheiat odată cu expansiunea statelor centralizate și a imperiilor multinaționale. Transmiterea limbilor dominante a fost însoțită de culturi, instituții și chiar boli, contribuind la dispariția multor comunități lingvistice independente. Deși colonialismul european a accelerat acest proces în secolele mai recente, studiul subliniază că acesta a fost parte dintr-un tipar mult mai lung de declin lingvistic. Structura limbilor moderne este influențată de acest blocaj istoric, iar răspândirea anumitor trăsături lingvistice poate fi explicată prin succesul populațiilor care le-au purtat, nu neapărat printr-un avantaj comunicativ intrinsec. Descoperirile oferă o nouă perspectivă asupra evoluției limbajului uman și au un impact direct asupra limbilor amenințate cu dispariția în prezent. Autorii studiului argumentează că înțelegerea forțelor istorice care determină pierderea limbilor ar putea ghida viitoarele eforturi de conservare. Studiul a fost realizat în colaborare cu Universitatea Yale, Universitatea Pompeu Fabra, Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă, Universitatea Texas din San Antonio și Institutul Santa Fe.
Sursa: Descopera
