Numărul străinilor cu permis de ședere temporară în scop de angajare a crescut semnificativ în România, ajungând la aproape 150.000 de persoane. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 47% față de anul precedent, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Principalele țări de origine ale acestor muncitori sunt Nepal, SRI Lanka, India, Turcia și Bangladesh. Majoritatea străinilor sunt angajați în domenii precum livrări, manipulare marfă și industria HoReCa.
România, o destinație atractivă pentru forța de muncă străină
Dezvoltarea economică din marile orașe românești atrage tot mai mulți lucrători din afara Uniunii Europene. Politologul Răzvan Petri explică faptul că România nu mai este percepută ca o țară săracă. Centre urbane precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași concurează acum cu orașe similare din Vest, atât din perspectiva salariilor, cât și a oportunităților oferite. Migrația economică este văzută ca un fenomen „normal și natural” într-o economie în creștere.
Impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv, însă există și efecte negative punctuale. Politologul Vlad Adamescu menționează că acestea se manifestă mai ales pentru lucrătorii din zonele slab plătite, unde competiția pentru locurile de muncă poate crește substanțial. În același timp, mulți angajatori se confruntă cu lipsa forței de muncă locale, în special în sectoarele construcțiilor și HoReCa. Aceste domenii sunt cele în care românii sunt tot mai puțin interesați să lucreze.
Imigrația, o soluție pe termen lung pentru piața muncii
Sociologii avertizează că, pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în următorii ani. Adamescu subliniază că „imigrația din țări non-UE va crește și se va permanentiza”, legată direct de evoluția economică a țării. Specialiștii atrag atenția și asupra riscurilor sociale și culturale asociate cu creșterea imigrației. Aceasta ar putea alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între diferite grupuri sociale, mai ales în contextul inegalităților economice.
În lipsa unor politici clare de integrare și gestionare a fenomenului, subiectul riscă să devină unul exploatat politic, avertizează analiștii. Numărul mare de imigranți, cu permise de ședere temporară, arată o schimbare semnificativă în structura pieței muncii din România.
