Numărul victimelor în urma protestelor din Iran a crescut semnificativ, ajungând cel puțin la 538 de persoane decedate până în prezent, conform informațiilor furnizate de ONG-ul Human Rights Activists News Agency (HRANA). Mișcarea de protest, declanșată la finalul anului trecut, continuă să se răspândească rapid, acoperind peste o sută de orașe din întreaga țară, într-un context economic și politic tensionat.
Criza economică și nemulțumirea populară
Protestele din Iran au izbucnit în 28 decembrie, fiind alimentate de o criză economică acută și de creșterea semnificativă a costului vieții. Cei mai afectați sunt cetățenii care se confruntă cu inflație galopantă, salarii foarte mici și o rată a șomajului în creștere, în special în rândul tinerilor. În abordarea guvernului, aceste nemulțumiri au fost adesea reprimat cu violență, iar forțele de ordine au fost acuzate de utilizarea excesivă a forcei împotriva protestatarilor.
Extinderea protestelor și reacția autorităților
Inițial, manifestațiile au fost concentrate în orașele mari precum Tehran, Mashhad sau Tabriz, însă, în scurt timp, au cuprins și orașe mai mici sau zone rurale, semn al unei nemulțumiri generale care depășește granițele urbanice. Potrivit rapoartelor, poliția și forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene, muniție de razboi și arestări în masă pentru a dispersa mulțimile. În unele cazuri, televiziunile de stat au anunțat că demonstrațiile au fost “planificate de forțe externe”, încercând să justifice brutalitatea excesivă a regimului.
De la implicarea până la represalii
Datorită nivelului înalt de brutalitate și a numărului mare de victime, aceste proteste au devenit cele mai sângeroase din ultimii ani în Iran. Oamenii au ieșit în stradă pentru a cere nu doar îmbunătățiri economice, ci și reforme politice și democrație. În ultimele zile, au fost semnalate mai multe cazuri de dispariții forțate și de provocări ale securității pentru a descuraja alte actiuni de protest. Liderii de opoziție și organizațiile internaționale au condamnat vehement represaliile, solicitând sancțiuni împotriva celor responsabili.
Contextul geopolitic și perspectiva viitoare
Într-un moment în care Iranul se confruntă cu o serie de sancțiuni internaționale, criza economică s-a adâncit, iar încrederea populației în guvern a scăzut sub niveluri alarmante. Analiștii avertizează că situația se poate agrava, dacă măsurile dure nu vor fi însoțite de o deschidere spre dialog și reforme reale.
Regimul condus de ayatollahul Ali Khamenei pare să fie într-un proces de consolidare, însă în spatele cortinei, tensiunile interne își fac loc din ce în ce mai vizibil. Mai mult ca oricând, viitorul protestelor pare incert, iar sancțiunile și izolarea internațională pot exacerba și mai mult criza economică și socială.
Cu toate aceste deteriorări, populația iraniană pare să nu mai fie dispusă să accepte condițiile actuale, iar zvonurile despre posibile noi valuri de manifestații și despre un posibil colaps al atractivității regimului devin tot mai frecvente. Tensiunile rămân bine ascunse sub suprafața aparenței de stabilitate, însă pentru cât timp va putea regimul să țină piept protestelor, rămâne de văzut.
