România face un pas spre diversificarea sistemului de pensii, odată cu introducerea Pilonului IV, o schemă suplimentară de economisire pensională, inițiată de angajator. Acest nou pilon nu înlocuiește estructura deja existentă, ci adaugă o opțiune în plus, având ca scop atât creșterea beneficiilor pe termen lung pentru angajați, cât și consolidarea relației dintre companii și personalul lor.
Ce reprezintă, de fapt, Pilonul IV în sistemul de pensii
Pilonul IV se poziționează drept un strat adițional în cadrul sistemului de pensii din România, fiind diferit de celelalte componente. În timp ce Pilonul I reprezintă pensia publică, administrată de stat, iar Pilonul II este o pensie obligatorie administrată privat, Pilonul III este opțional și presupune contribuții voluntare. În cazul Pilonului IV, inițiativa de a contribui la fonduri de pensii ocupaționale aparține exclusiv angajatorului, acesta putând stabili reguli clare pentru participare, contribuții și beneficiari.
Spre deosebire de Pilonul III, unde contribuția este în mod direct voluntară a angajatului, Pilonul IV se bazează pe o schemă oferită de companie, în parteneriat cu un administrator autorizat. Contribuțiile angajatorului pot fi, de exemplu, lunare și pot fi completate de eventuale contribuții voluntare ale angajatului. Sumele acumulate nu sunt administrate de firmă, ci de o entitate autorizată, iar valoarea fondurilor variază în funcție de evoluția piețelor financiare.
Funcționarea și avantajele pensiei ocupaționale
Un aspect definitoriu în cadrul Pilonului IV îl reprezintă clauza de vesting, un mecanism prin care contribuțiile firmei devin ale angajatului după o anumită perioadă de timp, de maxim trei ani. În cazul în care angajatul părăsește compania înainte de termen, contribuțiile pot fi restituite firmei, dacă acest lucru este prevăzut în schemă.
Această componentă are un dublu scop: încurajarea retenției angajaților și crearea unei forme de economisire pentru pensie, cu beneficii pe termen lung. Pentru companii, schemele de pensii ocupaționale devin un instrument de fidelizare a personalului, potrivit pentru sectoare cu concurență acerbă pe forță de muncă. Pe lângă avantajele în materie de retenție, astfel de scheme pot oferi beneficii fiscale, în condițiile legii.
Angajatorul decide dacă și cât contribui pe contul angajatului, iar sumele sunt investite, ceea ce înseamnă că valoarea acestora poate crește sau scădea în funcție de performanța piețelor financiare. În eventualitatea decesului, fondurile se transferă moștenitorilor, iar în caz de invaliditate sumele pot fi accesate înainte de pensionare.
Beneficii pentru angajați și pentru companii
Pentru angajați, principalul avantaj îl reprezintă suplimentarea pensiei publice, fără o contribuție integrală din salariul lor. Dacă firma contribuie constant, acest beneficiu are relevanță pe termen lung, mai ales având în vedere incertitudinea privind sustenabilitatea pensiei publice în viitor.
De asemenea, participarea la schemele de pensii ocupaționale poate deveni o componentă de diferențiere în relația cu angajatorul. Pentru companii, aceste scheme devin un instrument strategic de păstrare a personalului, contribuind la reducerea fluctuației și la consolidarea loialității.
Beneficiile fiscale și avantajele legale ale pilonului IV pot face ca aceste scheme să reprezinte un element atractiv în pachetul de beneficii oferit angajaților, având în vedere că pot fi incluse în planurile de motivare și fidelizare.
România are în plan implementarea acestor scheme de pensii ocupaționale în cadrul anumitor companii, cu accent pe oportunitatea ca aceste scheme să devină o normă în sectorul privat. Data limită pentru lansarea primelor astfel de scheme a fost stabilită pentru finalul anului 2023, urmând ca în următoarele luni să fie anunțate primele exemple concrete de implementare.