Marile puteri ale lumii, conduse de Statele Unite ale Americii, China și Rusia, se angajează într-o nouă cursă a înarmării, de data aceasta cu accent pe dezvoltarea sistemelor militare bazate pe inteligență artificială. Competiția, comparată cu începutul erei nucleare, ridică semne de întrebare cu privire la controlul uman asupra deciziilor critice pe câmpul de luptă.
În prezent, se lucrează la dezvoltarea unor sisteme autonome capabile să identifice și să atace ținte fără intervenție umană directă. Dronele, avioanele de vânătoare și alte tipuri de armament sunt incluse în această competiție. Progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale și războiul din Ucraina alimentează această competiție globală.
O competiție globală care implică mai multe state
SUA și China, cele mai mari puteri militare, se află în centrul acestei curse a înarmării. Rusia și Ucraina, aflate în al cincilea an de război, caută avantaje tehnologice. India, Israel, Iran și alte țări investesc masiv în inteligența artificială militară. Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia își reînnoiesc arsenalele, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul aliaților din NATO.
Fiecare națiune dorește să dețină cele mai avansate tehnologii, pregătindu-se pentru scenarii în care se vor confrunta drone contra drone și algoritmi contra algoritmi. Oficiali din domeniul apărării și informațiilor au declarat că scopul este de a obține o superioritate tehnologică incontestabilă.
Riscuri și dileme etice
Rusia, China și Statele Unite dezvoltă arme bazate pe inteligență artificială nu doar ca factor de descurajare, ci și pentru a asigura „distrugerea reciprocă asigurată”. Palmer Luckey, fondatorul Anduril, compară această acumulare cu zorii erei nucleare, când puterea distructivă a bombei atomice a forțat națiunile rivale într-o confruntare periculoasă.
Cu toate acestea, capacitățile militare ale inteligenței artificiale sunt abia la început de drum. Tehnologia, care nu are nevoie de pauze sau odihnă, este menită să transforme războiul, făcând bătăliile mai rapide și mai imprevizibile. Din păcate, nu este clară națiunea care are un avantaj major în acest moment.
În anul 2017, Vladimir Putin declara că liderul care va controla IA va conduce lumea. Xi Jinping a subliniat în 2024 că tehnologia va fi „principalul câmp de luptă” al competiției geopolitice. În ianuarie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat tuturor ramurilor armatei americane să adopte IA. China, inclusiv prin stimulente financiare, încurajează industria privată să dezvolte capabilități de IA.
Întrebări nerezolvate
Întrebările etice legate de cedarea deciziilor de viață și de moarte către mașini sunt date la o parte de graba de a construi. Singurul acord major privind armele bazate pe inteligență artificială dintre China și Statele Unite a fost încheiat în 2024, un angajament neobligatoriu de a menține controlul uman asupra armelor nucleare. Administrația fostului președinte Donald Trump a promovat cu fervoare armele bazate pe inteligență artificială.
„Vom câștiga cursa inteligenței artificiale”, a afirmat recent Jacob Helberg, subsecretarul de stat pentru afaceri economice. Accentul pus pe dezvoltarea rapidă a acestor tehnologii ridică semne de întrebare cu privire la posibilele consecințe. Într-un exercițiu din 2020, un sistem operat de Statele Unite și Japonia a declanșat un contraatac autonom. Raportul analiștilor de la RAND Corporation concluzionează că „viteza sistemelor autonome a dus la o escaladare accidentală”.
