Administrația Trump a emis recent o Ordonanță Executivă care a stârnit reacții aprinse în sistemul politic și în rândul organizațiilor civice din Statele Unite. Potrivit criticilor, măsurile adoptate în această inițiativă limitează accesul la vot prin corespondență și încalcă atribuțiile statelor, fiind echivalate de către opozanți cu o tentativă de control excesiv asupra procesului electoral.
Implicații asupra votului prin corespondență și controverse legale
Legislatorii democrati, alături de organizații și grupuri de advocacy pentru dreptul la vot, au depus mai multe acțiuni în justiție pentru a contesta prevederile noii Ordonanțe. Aceștia susțin că inițiativa lui Trump impune bariere artificiale pentru alegători, precum și o intervenție a federalului în domeniul care, conform Constituției și legislației statale, este de competența autorităților locale.
Printre prevederi, ordonanța solicită ca agențiile federale să utilizeze baze de date interne pentru a crea o listă de cetățeni eligibili, despre care opozanții afirmă că ar ancora o încercare de creare a unui dosar personal, similar cu viziunile distopice din romanul „1984” de George Orwell. De asemenea, ordonanța impune ca USPS să verifice listele de alegători și să limiteze livrarea buletinelor de vot prin corespondență în funcție de anumite criterii, ceea ce, potrivit criticilor, riscă să excludă alegători legitimi, cum ar fi cei care se mută sau devin cetățeni naturalizați în termen de 60 de zile înainte de alegeri.
Unul dintre litigii, depus în justiția din Washington, DC, denunță că prevederile ordonanței „distrug autoritatea statelor de a organiza alegeri și impun un regim federal de verificare a eligibilității”, punând în pericol procesul democratic. Organismele implicate relevă totodată că sunt încălcate legi precum Legea Voturilor și legea privind confidențialitatea și protecția datelor personale.
Riscul de discriminare și încălcarea drepturilor fundamentale
Criticii atrag atenția că măsurile propuse favorizează infiltrarea funcționarilor federali în procesele electorale locale, limitând în sequential dreptul statelor de a-și organiza scrutinurile. În plus, se subliniază riscul de discriminare, date fiind erorile din bazele de date utilizate și posibilitatea ca aceste informații să fie greșite sau incomplete.
„In fapt, Ordonanța urmărește să interpună un regim de filtrare federal între alegători și buletinele de vot, prin autorizarea unei companii poștale naționale de a refuza anumite buletine,” argumentează organizațiile civice într-un caz depus în Massachusetts. Aceștia consideră că măsurile contravin legislației privind confidențialitatea și protecția datelor, precum și legilor ce reglementează serviciile poștale.
Criticii subliniază că execuția acestor măsuri impactează în mod disproporționat alegătorii din comunitățile vulnerabile și pe cei în proces de naturalizare, fiind date despre posibilitatea ca lista de cetățeni, utilizată pentru verificare, să conțină erori majore.
De asemenea, opozanții afirmă că ordonanța permite federalului să procedeze la unificarea bazelor de date naționale, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de respectarea legislației privind confidențialitatea și drepturile cetățenilor.
Departamentul de Justiție a anunțat că măsurile sunt necesare pentru securizarea alegerilor, în timp ce opoziția susține că politica încalcă competențele statale și drepturile fundamentale ale alegătorilor. Până în prezent, nimeni nu a anunțat o schimbare a implementării acestor măsuri, procesul juridic fiind în desfășurare în instanțe federale.
Sursa: CNN
