Conform StartupCafe: Firmele românești, prinse în ambiguitatea noilor reguli europene privind ambalajele
Noile reglementări europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, programate să intre în vigoare la 12 august 2026, creează incertitudine în rândul antreprenorilor români, aceștia neavând acces la informații clare privind numărul exact de companii vizate și structura lor pe categorii de mărime. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra acestei lipse de transparență și solicită autorităților române publicarea unui ghid dedicat firmelor, precum și o perioadă de grație de 12 luni pentru microîntreprinderi, axată pe îndrumare și corectarea neregulilor administrative.
Regulamentul european, cunoscut sub acronimul PPWR, a intrat în vigoare în luna februarie a acestui an, urmând să fie aplicabil etapizat. Acesta stabilește norme comune la nivelul Uniunii Europene pentru întregul ciclu de viață al ambalajelor, de la design și producție, până la reciclare și gestionarea deșeurilor. Noile cerințe impun, printre altele, utilizarea ambalajelor reciclabile, introducerea unor procente minime de material reciclat în ambalajele din plastic și, în anumite cazuri, recurgerea la ambalaje reutilizabile. Companiile vor trebui să poată demonstra conformitatea ambalajelor introduse pe piață, obligațiile specifice variind în funcție de poziția lor în lanțul economic.
Rolul antreprenorului în lanțul de responsabilitate pentru ambalaje
Identificarea exactă a rolului pe care îl ocupă în cadrul lanțului economic este una dintre primele provocări majore pentru firme. Un producător care își ambalează propriile produse, un comerciant care vinde sub marcă proprie sau o companie care plasează pe piață volume mari de produse ambalate se pot confrunta cu situații juridice distincte. În funcție de statutul juridic, pot apărea obligații privind conformitatea ambalajelor, documentația tehnică necesară, informațiile ce trebuie reținute sau comunicate, precum și respectarea cerințelor de sustenabilitate.
Comisia Europeană subliniază că regulamentul vizează crearea unui cadru armonizat la nivelul pieței unice, înlocuind astfel reglementările naționale fragmentate. Printre măsurile cheie se numără cerințele legate de reciclabilitatea ambalajelor și utilizarea materialelor reciclate, dar acestea vor deveni pe deplin aplicabile abia din anul 2030. CONAF semnalează că povara administrativă generată de aceste reglementări nu este egală pentru o corporație cu resurse multiple și pentru o mică afacere.
„Pentru compania mare există, de regulă, departamente juridice, consultanți, specialiști în sustenabilitate și oameni dedicați raportărilor. Într-o firmă mică, toate acestea ajung deseori pe masa antreprenorului”, menționează organizația. Potrivit CONAF, costurile administrative legate de conformitate sunt fixe sau cvasi-fixe, indiferent dacă firma comercializează volume reduse sau milioane de produse. Astfel, pentru un operator economic de talie mare, aceste costuri se pot dilua pe un număr mare de unități, în timp ce pentru o firmă mică, impactul asupra costului final al produsului poate fi mult mai semnificativ.
România, pe cont propriu în lipsa datelor oficiale
La sfârșitul lunii iulie 2026, România număra aproximativ 1,8 milioane de entități economice active, incluzând peste 1,3 milioane de persoane juridice și peste 470.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale și familiale. Totuși, CONAF precizează că nu toate aceste entități vor intra sub incidența noului regulament. Problema principală ridicată de organizație este lipsa unei estimări oficiale, publicate de autoritățile române, privind numărul exact de operatori economici vizați și distribuția acestora pe categorii de mărime.
Ministerul Mediului a publicat o informare cu privire la Regulamentul (UE) 2025/40, însă CONAF susține că o evaluare publică a impactului asupra populației de firme este încă absentă. Această informație este crucială pentru a evalua costul total al conformării, a estima necesarul de informare și a identifica potențialele dificultăți cu care se vor confrunta firmele mici.
Un aspect important pentru antreprenorii care dezvoltă mărci proprii este legat de definiția „fabricantului”. Regulamentul consideră fabricant persoana sau compania care proiectează sau fabrică ambalajul sau produsul sub propriul nume sau marcă, chiar dacă producția fizică este realizată de o terță firmă. Totuși, există o excepție pentru microîntreprinderi: dacă firma care dispune realizarea ambalajului sub marca proprie este o microîntreprindere, iar furnizorul ambalajului este stabilit în același stat membru, acesta din urmă este considerat producător. O microîntreprindere este definită la nivel european ca având sub 10 angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț anual de cel mult 2 milioane de euro. CONAF consideră că aceste costuri administrative suplimentare asociate cu trecerea de la producția generică la dezvoltarea de mărci proprii trebuie evaluate cu atenție.
România avea deja implementate obligații privind gestionarea deșeurilor de ambalaje prin legislația națională, inclusiv principiul răspunderii extinse a producătorului. CONAF subliniază că actuala contribuție de 2 lei/kg către Fondul pentru Mediu, percepută pentru neîndeplinirea unor obiective privind deșeurile de ambalaje, nu este introdusă de noul regulament european. PPWR aduce, însă, un cadru european comun și noi cerințe aplicabile etapizat.
Apel la acțiune din partea CONAF
CONAF nu solicită amânarea aplicării regulamentului, ci măsuri concrete pentru a facilita companiilor înțelegerea și aplicarea noilor obligații. Organizația cere Ministerului Mediului publicarea, în cel mult 60 de zile, a unui ghid național de încadrare, cu exemple specifice pentru sectorul de comerț, producția alimentară și produsele vândute sub marcă proprie. De asemenea, solicită Administrației Fondului pentru Mediu și Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați, defalcat pe categorii de mărime.
CONAF propune ca, în primele 12 luni de aplicare, autoritățile să își asume un rol activ de îndrumare pentru microîntreprinderi, permițând remedierea neconformităților administrative înainte de aplicarea sancțiunilor. Organizația sugerează, de asemenea, ca România să susțină la nivel european soluții proporționale pentru obligațiile administrative impuse microîntreprinderilor și firmelor mici care își exportă produsele.
„Înainte să sancționăm trebuie să explicăm”, afirmă Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, subliniind că companiile trebuie să respecte reguli pentru a căror aplicare statul ar fi trebuit să le pregătească din timp. „Nu contestăm obiectivul european și nu cerem mai puține reguli de mediu. Cerem să înțelegem economia asupra căreia le aplicăm”, a adăugat Chiriac.
Sursa: StartupCafe
