Universitățile din România adoptă reguli stricte pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional, în contextul în care această tehnologie devine din ce în ce mai prezentă în viața studenților. Deși AI-ul oferă avantaje semnificative pentru susținerea activităților academice, autoritățile universitare observă nevoie de un cadru clar pentru a preveni abuzurile și pentru a păstra integritatea academică.
Transparența și responsabilitatea în utilizarea AI
Pe măsură ce instrumentele precum chatbots-ul sau programele de generare a conținutului devin obișnuite în rândul studenților, universitățile din România nu au ales să le interzică complet, ci să stabilească limite bine definite. La Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), pentru exemplu, se cere studenților să completeze o declarație după finalizarea unei lucrări, în care să menționeze dacă au folosit inteligența artificială, precum și scopul utilizării acesteia.
Potrivit noilor regulamente, AI-ul poate fi utilizat pentru activități precum corectarea gramaticală, organizarea ideilor sau cercetare, însă responsabilitatea pentru conținutul final revenește în întregime studentului. Cadrele didactice păstrează dreptul de a verifica originalitatea lucrărilor și de a solicita explicații suplimentare, asigurându-se că gândirea critică nu este înlocuită de algoritmi. Astfel, dacă în timpul evaluării se descoperă că studentul a depins excesiv de inteligența artificială, aceasta poate duce la scăderea notei sau la sancțiuni disciplinare.
Reguli ferme împotriva abuzurilor și consecințele pentru utilizarea necontrolată
Specialiștii în educație și reprezentanții universităților trag un semnal de alarmă cu privire la utilizarea necontrolată a AI-ului, în special în cazurile în care se constată că lucrarea conține referințe inexistente sau autori fictivi creați artificial. În astfel de situații, lucrarea poate fi respinsă, iar studentul nu va mai avea dreptul să o predea, fapt care evidențiază gravitatea abaterii.
Universitatea Politehnica din București, la rândul său, a actualizat regulamentele pentru a include clarificări privind citarea conținutului generat de AI. Studenții trebuie să precizeze dacă anumite pasaje au fost create sau Reformulate cu ajutorul tehnologiei și să menționeze contribuția acesteia. Această abordare face parte dintr-un efort mai amplu al academiei de a integra noile tehnologii în mod responsabil, fără a compromite rigorile și standardele educației superioare.
Contextul digital și nevoia de adaptare în epoca AI
De la începutul anilor 2000, inteligența artificială a pierdut din aura de tehnologie futuristă pentru a deveni o componentă discretă a vieții cotidiene și a tehnologiei profesionale. În România, patru din zece angajați folosesc zilnic sisteme AI pentru sarcini diverse, iar aproape jumătate dintre ei au încredere în informațiile oferite de aceste sisteme.
Universitățile își adaptează programele pentru a pregăti studenții pentru această realitate, în care AI-ul va juca un rol tot mai important, dar în același timp trebuie folosit cu responsabilitate pentru menținerea standardelor academice. În acest context, legislația universitara nu urmărește să oprească progresul, ci să îl canalizeze către o utilizare etică și transparentă.
Pe măsură ce anul 2026 se apropie, moment în care utilizarea AI în învățământ universitar va fi devenit o practică obișnuită și strict reglementată, perspectivele pentru studenți și cadrele didactice sunt clare. Este esențial ca noile reguli să sprijine inovația, dar și să pună fundamentul pentru o formare academică care să valorizeze gândirea critică și originalitatea, într-o eră în care tehnologia devine tot mai omniprezentă.
