Aerul din București, duminică dimineață, se prezintă din nou în bătaia vântului necruțător al poluării. Conform datelor colectate de platforma de monitorizare Airlive, în cele mai multe zone ale orașului nivelurile de particule nocive depășesc limitele recomandate, punând sănătatea locuitorilor în pericol. În principal, creșterea alarmantă provine din concentrația de PM 2,5, particule extrem de mici, care pătrund adânc în plămâni și trec în fluxul sanguin, generând inflamații și agravând problemele cardio-respiratorii.
### Zone cu depășiri semnificative ale particulelor PM 2,5
Cele mai afectate zone ale capitalei sunt cele din centrul şi zonele periferice, unde nivelurile de PM 2,5 se situează peste limita admisă. În Colentina, aceste particule ajung la 31 micrograme pe metru cub, în Obor sunt înregistrate 27 ug/m3, iar în Piața Unirii, nivelul crește până la 26 ug/m3. Zone precum Dudești și Berceni nu se lasă mai prejos, înregistrând aproximativ 25-27 ug/m3. Totuși, cel mai ridicat nivel din această dimineață a fost în zona Liceului Cervantes, unde s-a atins pragul de 53 ug/m3, reprezentând o situație critică pentru sănătatea publică.
Pe de altă parte, nivelul particulelor de PM 10, considerate mai mari, se menține în limitele normale, toate senzorii fiind pe verde pentru acest parametru. Acest fapt indică o predominanță a surselor de poluare de tipul emisiilor cauzate de trafic, industrie sau arderea combustibililor fosili de dimensiuni mici, cu impact direct asupra sănătății.
### Impactul sezonului rece asupra calității aerului
Datorită condițiilor meteorologice specifice iernii, aerul devine și mai poluat în București. Potrivit unui raport recent, încălzirea rezidențială reprezintă responsabile pentru circa 70% din poluarea aerului, în special în zonele periferice ale capitalei. În aceste zone, mulți locuitori încă utilizează sobe pe lemne, cărbune sau alte combustibile solizi, uneori chiar deșeuri, din cauza costurilor reduse și a lipsei de alternative eficiente și ecologice. Aceste focare de poluare emit cantități semnificative de particule fine și gaze nocive, contribuind la accentuarea problemelor de sănătate publică.
Este de menționat că, deși în orașul București există alternative moderne de încălzire, acestea sunt încă insuficient de răspândite, iar dependența de metode tradiționale de combustie contribuie la încărcarea tot mai mare a atmosferei. În zonele periferice, situația se complică, fiind frecvent întâlnite cartiere al căror accent pe surse de energie ieftine și pe combustibili de calitate slabă accentuează criza calității aerului.
### Consecințe asupra sănătății și perspective viitoare
Poluarea accentuată a aerului are consecințe grave nu doar asupra mediului, ci și asupra sănătății populației. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, anual, 7 milioane de decese premature pot fi atribuite expunerii la aerul poluat, impactul fiind deosebit de dureros pentru copii, bătrâni și persoanele cu boli cronice. În România, aceste cifre sunt alarmante: peste 29.000 de decese premature sunt direct legate de poluarea aerului, iar costurile pentru sistemul de sănătate se ridică la aproximativ 3.000 de euro pe locuitor anual, fiind printre cele mai mari din Europa.
Locuitorii Bucureștiului resimt din plin această criză sanitară, mai ales în sezonul rece. În timp ce soluțiile de reducere a emisiilor și de promovare a energiei regenerabile devin tot mai urgente, autoritățile trebuie să găsească echilibrul între necesitatea de a asigura încălzirea iarna și prevenirea declanșării unor probleme de sănătate publică pe scară largă. La momentul actual, strategia pentru un aer mai curat rămâne o prioritate de durată, cu speranța că implementarea unor politici mai stricte și sprijin pentru soluții mai ecologice vor aduce, în sfârșit, o schimbare în bine pentru capitală și întreaga țară.
