Conform Digi24: Președintele României, Nicușor Dan, a cerut Parlamentului reexaminarea unei legi care permite scoaterea unor terenuri din arii naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice. Acesta consideră că fundamentarea inițială a legii nu mai reflectă situația actuală și că cadrul normativ aplicabil a suferit modificări semnificative.
Probleme de constituționalitate și coerență legislativă
Legea, adoptată de Parlament în octombrie 2025, modifică legislația privind regimul ariilor naturale protejate și evaluarea impactului asupra mediului. Conform Administrației Prezidențiale, un prim motiv de contestare vizează scoaterea unor suprafețe din arii protejate pentru amenajări hidroenergetice, fără o evaluare adecvată a impactului, justificarea lipsei alternativelor sau măsuri compensatorii, contrar normelor europene.
De asemenea, legea introduce o exceptare generală de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și pentru lucrările de mentenanță la capacitățile energetice din arii protejate. Președintele subliniază că astfel de derogări sunt permise doar punctual, individualizat, și necesită notificarea Comisiei Europene.
Curtea Constituțională a respins anterior o obiecție de neconstituționalitate formulată de Președinție, însă analiza pentru reexaminare depășește acest cadru. Nicușor Dan atrage atenția că motivele inițiale invocate, precum creșterea prețurilor la energie din 2021, nu mai sunt suficiente pentru a justifica legea în contextul actual, aproape cinci ani mai târziu.
Necesitatea unei evaluări actualizate a proiectelor
Președinția consideră că existența unor aprobări guvernamentale sau decrete de stat anterioare datei de 29 iunie 2007 nu demonstrează, prin sine, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică a proiectelor după aproape două decenii. Legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor sau a capacității suplimentare ce poate fi pusă în funcțiune.
Mai mult, derogările instituite prin lege au vocație de aplicare nelimitată în timp, fără a fi circumscrise unei situații excepționale temporare sau unui termen specific. Acest mecanism poate permite reactivarea unor proiecte aprobate cu decenii în urmă, fără o justificare actuală și individualizată a necesității, viabilității și utilității fiecărui proiect.
Un cadru legislativ fragmentat și confuz
Evoluția procedurii legislative a fost complexă, propunerea fiind inițial respinsă de Senat, urmată de un punct de vedere negativ din partea Guvernului. Raportul favorabil a fost depus chiar în ziua adoptării legii, fără o actualizare corespunzătoare a expunerii de motive.
Situația este complicată de existența altor reglementări speciale privind amenajările hidroenergetice în curs de execuție, precum și a unor inițiative legislative parțial convergente. Acestea creează riscul unei reglementări fragmentare și lipsite de coerență.
Ulterior, cadrul normativ privind protecția biodiversității a fost modificat prin ordonanță de urgență, introducând regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate. Legea supusă reexaminării nu clarifică raportul dintre scoaterea unor suprafețe din arii protejate și includerea lor în zone prioritare, generând incertitudine în aplicare și posibile litigii. Președinția sugerează necesitatea unui cadru legislativ unitar, care să individualizeze proiectele, să reglementeze complet condițiile și procedurile, să stabilească clar competențele autorităților și să prevadă garanții unitare privind protecția mediului.
Sursa: Digi24
