Conform HotNews: Liderii politici se reunesc la Cotroceni pe tema legii salarizării unice, un jalon vital din PNRR
Liderii fostei coaliții de guvernare – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – participă marți la o nouă rundă de discuții cu președintele Klaus Iohannis pe tema legii salarizării unice. Această reformă reprezintă un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 770 de milioane de euro, însă a fost amânată succesiv de patru guverne. Întâlnirea are loc în contextul celei de-a 98-a zi de criză politică, în condițiile în care PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, pe de alta, nu au reușit încă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou guvern.
Ultimele săptămâni au fost marcate de consultări intense la Palatul Cotroceni, unde consilierul prezidențial Radu Burnete a purtat discuții cu reprezentanți ai partidelor, precum Raluca Turcan (PNL) și Florin Manole (PSD). Surse care au participat la aceste negocieri indică absența unui acord ferm, deși la nivel de principiu, diferențele de opinie între partide nu sunt majore. De asemenea, nici ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, nu au ajuns la un consens privind reașezarea grilelor salariale.
Avertismentul ministrului Muncii privind termenul limită
Dragoș Pâslaru a tras un semnal de alarmă printr-o postare pe Facebook, afirmând că aceasta este, cel mai probabil, ultima săptămână în care se mai poate obține un acord politic pentru reforma salarizării. Termenul limită pentru îndeplinirea acestui jalon din PNRR este 31 august, iar depășirea sa ar însemna pierderea fondurilor europene. Surse din PSD estimează șanse mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la sfârșitul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut vineri, într-un interviu pentru RFI, că încă nu există „o formă de acord” care să permită adoptarea legii de către Parlament, deși speră la o rezolvare în perioada următoare. Liderii partidelor mizează acum pe rezultatul discuțiilor de la Cotroceni pentru a genera o formulă finală a legii care să fie acceptată de cât mai multe categorii profesionale și să poată trece rapid prin comisiile parlamentare.
Nemulțumiri vechi și noi amânări pentru legea salarizării
Primul proiect al legii salarizării, publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat proteste puternice în rândul angajaților din sistemul sanitar. Federația Sanitas a organizat manifestații și grevă generală, nemulțumită de prevederile propuse. Pe lângă nemulțumirile profesionale, proiectul a alimentat și tensiuni politice, PSD transmițând o scrisoare Comisiei Europene solicitând sprijin pentru protejarea educației și sănătății în cadrul reformei salariale. Dragoș Pâslaru a susținut că proiectul a fost îmbunătățit, reiterând că niciun salariu nu va scădea în urma intrării în vigoare a noii legi. În sectorul sanitar, se menționează o „așezare” a detaliilor legate de sporuri și o matrice de diferențiere a coeficienților, adăugând că deja se înregistrează creșteri salariale de peste 75% în domeniu. Pentru educație, ministrul a anunțat îmbunătățiri la plata cu ora și o versiune mai atractivă pentru indemnizația de dirigenție.
Reforma salarizării ar fi trebuit finalizată în iunie 2023. De la aprobarea PNRR, ministerul Muncii a avut patru conducători: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD), Dragoș Pâslaru preluând interimar responsabilitatea. La sfârșitul anului 2023, Guvernul Ciolacu a renegociat PNRR cu Comisia Europeană, amânând reforma salarizării pentru 2025, integrată în cererea de plată 4. Anul electoral 2024 a determinat coaliția PSD-PNL să prioritizeze legea pensiilor, un alt jalon din PNRR. Legea salarizării a rămas blocată, iar în aprilie 2025, Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, anunța o nouă amânare, propunând mutarea legii în ultima cerere de plată, cu termenul fix de iunie 2025.
Sursa: HotNews
