Președintele Nicușor Dan a stârnit controverse după ce i-a numit pe foștii șefi DNA și Parchetul General în funcții importante de conducere, deși anterior criticase activitatea acestora. Marius Voineag, fostul șef al DNA, va deveni procuror-șef adjunct al Parchetului General, iar Alex Florența, fostul procuror general, va ocupa funcția de procuror-șef adjunct DIICOT.
Reacțiile președintelui
Întrebat despre această decizie, Nicușor Dan a explicat că cei doi au „expertiză în a gestiona multe lucruri deodată”. El a menționat că le-a reproșat anterior faptul că nu au criticat suficient de vehement anumite aspecte legate de activitatea parchetelor, cum ar fi relația cu polițiștii judiciari sau dotările necesare. De asemenea, a criticat modul în care cetățenii percep activitatea parchetelor, sugerând că acestea nu s-ar implica suficient în lupta cu marea corupție.
Dan a subliniat, totuși, că foștii șefi au „structurat activitatea parchetelor” și că experiența lor este utilă în noile funcții. Decizia președintelui vine la scurt timp după ce, în septembrie 2025, el declara că nu este mulțumit de activitatea procurorului general și a șefului DNA, criticând managementul acestor instituții și menționând, de asemenea, dosare importante rămase nerezolvate.
Schimbări la vârful parchetelor
Nicușor Dan a anunțat, miercuri, numirile pentru funcțiile de procurori-șefi la DNA, DIICOT și Parchetul General. Cristina Chiriac a fost numită procuror general, Viorel Cerbu va conduce DNA, iar Vlad Miron va fi șeful DIICOT.
În plus față de numirile lui Voineag și Florența, au fost numiți procurori-șefi adjuncți la DNA, Marinela Mincă și Marius Ștefan. Mandatele noilor șefi vor începe la date diferite: cei din DNA și DIICOT începând cu 15 aprilie, în timp ce Voineag și Mincă vor intra în funcție la 30 iunie. De asemenea, Nicușor Dan a respins candidatura lui Gill-Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct DIICOT.
Context politic și implicații
Această decizie vine într-un moment politic delicat, cu un guvern condus de Ilie Bolojan și pe fondul unor tensiuni crescute în ceea ce privește reforma justiției. Criticile președintelui la adresa activității parchetelor au fost constante, iar acum, numirea acestor foști lideri în funcții cheie ridică semne de întrebare.
Analize ulterioare vor trebui să evalueze impactul acestor numiri asupra funcționării instituțiilor de justiție și asupra luptei împotriva corupției, într-un moment în care societatea românească așteaptă rezultate concrete.
