Diverse

Primăria Capitalei și cele șase sectoare urmează să împartă suma uriașă de 7,9 miliarde de lei (aproximativ 1,59 miliarde de euro), alocată din bugetul general pentru perioada aprilie 2026 – decembrie 2026

Primăria Capitalei și cele șase sectoare urmează să împartă suma uriașă de 7,9 miliarde de lei (aproximativ 1,59 miliarde de euro), alocată din bugetul general pentru perioada aprilie 2026 – decembrie 2026

Primăria Capitalei și cele șase sectoare urmează să împartă suma uriașă de 7,9 miliarde de lei (aproximativ 1,59 miliarde de euro), alocată din bugetul general pentru perioada aprilie 2026 – decembrie 2026. Decizia a fost aprobată recent în cadrul ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB), unde proiectul de hotărâre a fost votat cu 41 de voturi „pentru” și fără opoziție, marcând o etapă importantă în gestionarea fondurilor publice locale.

Distribuirea banilor se face în proporție de 85% din impozitul pe venit estimat a fi colectat în perioada specificată, dar solicitările din partea primăriilor de sector au fost foarte diferite ca și necesitate. La nivelul celor șase sectoare, totalul cererilor de finanțare a ajuns la aproape 4,72 miliarde de lei (circa 949 milioane de euro). Însă, autoritățile din Primăria Capitalei, prin direcțiile sale specializate, au intervenit cu o ajustare drastică, reducând suma solicitată pentru Sectorul 3 cu aproape 400 de milioane de lei, din cauza unor erori în fundamentarea cererii.

Discrepanțe și controverse în alocare: cazul Sectorului 3

Cel mai mare beneficiarul solicitat, Sectorul 3, condus de Robert Negoiță, a cerut inițial peste 1,26 miliarde de lei pentru perioada ianuarie-decembrie 2026. Însă, fundamentarea acestei solicitări a fost considerată exagerată și eronată de Direcția Generală Economică a Primăriei Capitalei, care a constatat că suma era calculată pentru întreg anul, nu doar pentru intervalul stabilit prin lege. Aceasta a dus la o reducere cu aproape 400 de milioane de lei, astfel încât Sectorul 3 va primi, în final, 873,2 milioane de lei.

Chiar și în aceste condiții, Sectorul 3 rămâne principalul beneficiar, fiind cea mai mare sumă repartizată unui sector, ilustrând diferențele dintre nevoile percepute și realitatea bugetară. În acest context, primarul Robert Negoiță a fost criticat pentru solicitarea inițială, dar trebuie menționat că suma aprobată rămâne semnificativă și indică importanța deținută de sectorul său în peisajul administrativ.

Alocări pentru celelalte sectoare și perspective

Locul al doilea în clasament este ocupat de Sectorul 6, condus de primarul interimar Paul Moldovan, care a solicitat și a primit suma de aproximativ 807 milioane de lei, conform fundamentărilor oficiale. În continuare, Sectorul 4 va beneficia de aproape 777 milioane de lei, iar Sectorul 2 de aproape 692 milioane de lei. Sectorul 5, condus de Piedone Jr., a cerut aproximativ 646 milioane de lei, în timp ce Sectorul 1, condus de George Tutuță, are cea mai mică sumă aprobată – circa 533 milioane de lei.

Această repartizare reflectă prioritățile și posibilitățile fiecărei administrații de sector, dar și dezbaterea internă privind echitatea și necesitatea sumelor. În timp ce unele sectoare solicită mai mult pentru proiecte de infrastructură sau dezvoltare, altele par a fi mai modeste în revendicări, însă toate depind de realitățile bugetare ale Capitalei.

Banii ajung „la centru”, pentru Primăria Capitalei

Din totalul alocat, Primăria Municipiului București va reține peste 3,6 miliarde de lei, adică aproape 727 milioane de euro, pentru gestionarea directă a proiectelor și serviciilor administrative. Această sumă subliniază rolul central al administrației Capitalei în coordonarea unor mandate largi de dezvoltare urbanistică, socială și economică, în condițiile în care bugetele locale tot mai mult trebuie să răspundă complexității problemelor orașului.

Rezultatul votului, sprijinit de majoritatea consilierilor, vine într-un moment în care administrația locală trebuie să-și demonstreze eficiența în aplicarea proiectelor prioritare și să justifice modul în care sunt distribuite resursele publice. În același timp, discuțiile despre corectitudine, transparență și echitate în repartizarea fondurilor rămân în centrul atenției, având în vedere diferențele notabile între cererile făcute și sumele aprobate. Perspectivele următoare vizează stabilitatea și utilizarea eficientă a acestor fonduri, dar și posibilele reevaluări ulterioare, în funcție de evoluția economică a Capitalei și de schimbările politice din administrație.

Sursa: Buletin.de