Neculai Onțanu, unul dintre cei mai remarcabili noi politicieni ai Capitalei, a părăsit scena publică după o carieră marcată de controverse și condamnări, încheind, astfel, o etapă lungă în administrația locală a Sectorului 2. În fruntea primăriei timp de 16 ani, între 2000 și 2016, Onțanu a fost și un rar exemplu de militar laice, având gradul de general-maior, deținând această funcție din 2009, după ce fusese avansat la gradul de colonel de către fostul președinte Traian Băsescu. Înainte de a se implica în politică, a urmat o carieră neobișnuită pentru un politician, fiind muncitor în construcții și absolvent al Academiei „Ștefan Gheorghiu”, unde a urmat cursuri pentru cadrele Partidului Comunist Român.
Între actualele și trecutul său, necazurile legale nu au fost ocolite. În 2016, DNA a început urmărirea penală împotriva sa pentru fapte de corupție, în urma unor acuzații legate de retrocedări ilegale și finanțarea activității sale politice cu bunuri obținute în mod fraudulos. În același an, după numai câteva luni, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, într-un caz în care dosarul a fost aproape de a fi clasat din cauza prescripției. În ciuda rapidității cu care s-a derulat procedura, azilul judiciar al fostului primar nu a durat mult: în 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o sentință definitivă, condamnându-l la trei ani de închisoare cu suspendare.
Cazul și condamnarea lui Neculai Onțanu: între momente de influență și de controverse
Șocați de amploarea acuzațiilor, oficialii DNA au susținut că Onțanu și-ar fi traficat funcția pentru a obține terenuri valoroase în Sectorul 2. În 2016, de exemplu, procurorii au prezentat o sumă de teren de 1.500 mp situat pe strada Barbu Văcărescu, evaluat între 1,4 și 4,2 milioane de euro, ca fiind o mită obținută în urma retrocedărilor ilegale ce totalizau peste 83.500 mp. Această parcelă a fost transferată în mod fictiv și fără plata efectivă, prin contracte de vânzare-cumpărare fără acoperire, între denunțători și interpuși, la indicațiile directe ale fostului edil.
Detaliile anchetei au scos la lumină modul în care terenurile au fost folosite ca fapte de corupție – fie pentru a ascunde plăți ilegale, fie pentru a valorifica ilegal drepturile de proprietate. În ceea ce privește modul în care a fost condamnat, procesul a fost unul dificil și lunguros. Inițial trimis în judecată în iunie 2016, cazul său s-a blocat temporar pe motiv de prescriere, însă, după recursurile formulate, în 2021, instanțele au decis definitiv sentința, constatând că faptele s-au petrecut în perioada în care legea penală era mai favorabilă.
Împăcarea cu justiția și consecințele pentru cariera politică
Căderea lui Onțanu din înaltul ierarhiei politice a fost brutală și simbolică pentru modul în care prejudiciile aduse administrației locale în ultimii ani au zguduit încrederea publicului. Trimiterea sa în judecată și condamnarea definitivă au însemnat sfârșitul unei perioade în care numele său era adesea menționat în cercurile decizionale, dar și începutul unor procese de reevaluare a modului în care politicienii din sectorul public sunt verificați și controlați.
De atunci, perspectiva revenirii în politică a fost respinsă în mod clar de autorități și de opinia publică, iar cazul lui Neculai Onțanu a devenit un exemplu pentru modul în care corupția la nivel local poate avea consecințe grave, chiar dacă acei politicieni au avut inițial o influență de durată și o relație aproape personalizată cu comunitățile pe care le-au condus.
Rămâne de văzut dacă în urma acestor evenimente vor urma măsuri mai stricte și o mai mare transparență în gestionarea terenurilor și a fondurilor publice, într-un proces de curățare a administrației locale. Oricum, cazul lui Neculai Onțanu continuă să fie un punct de reper în analiza corupției din administrația publică din România, ilustrând atât vulnerabilitățile, cât și forța corporației judiciare de a combate aceste practici.
Sursa: Buletin.de
