Societate

Nazare și Rogobete vor medicamente: Amenda se transformă în tratament?

Nazare și Rogobete vor medicamente: Amenda se transformă în tratament?

România încearcă să transforme o datorie de 600 de milioane de euro, provenită din achiziția de vaccinuri anti-COVID, în medicamente inovatoare, o strategie disperată pentru a evita un impact economic major. Soluția, greu de pus în practică, este văzută drept singura opțiune viabilă de autorități.

„Aș vrea să las aici ministrul Sănătății și ministrul de Finanțe să facă anunțurile, există demersuri. Eu încerc să ajut cu ideea de potențiale investiții în România”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Declarațiile acestuia sugerează o mobilizare a eforturilor pentru a găsi o rezolvare a crizei.

O datorie moștenită și contractul cu Pfizer

Datoria, acumulată în urma unui contract semnat în mai 2021, a generat comanda unor cantități semnificative de vaccinuri, respectiv 39 de milioane de doze. Momentul semnării contractului, însă, a fost urmat de schimbări în dinamica pandemiei, în 2023, 24 de state europene au renegociat contractele cu Pfizer, obținând reduceri sau condiții mai avantajoase. România, alături de Polonia și Ungaria, a refuzat renegocierea.

Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății, a explicat că a încercat să obțină sprijinul premierului Nicolae Ciucă pentru a aproba o ordonanță de urgență care să permită plata unei taxe de flexibilizare. Scopul era de a reduce obligația financiară. „Asta este scenariul pe care l-am prezentat domnului premier, am și menționat că era posibil litigiu. Din păcate, nu am primit niciun punct de vedere de la domnul premier, l-am și întrebat personal, a zis mai vedem”, a explicat Rafila.

Eșecul negocierilor și costul real al datoriei

Conform contractului inițial, România ar fi putut reduce numărul de doze comandate la jumătate, plătind o taxă de 50% din valoarea acestora, ceea ce ar fi însemnat 170 de milioane de euro. Amânarea negocierilor și, ulterior, pierderea procesului au condus la obligația de plată integrală a sumei datorate.

În timp ce România caută soluții, Polonia a fost obligată să plătească 1,3 miliarde de euro într-un caz similar. Ungaria se confruntă cu o situație asemănătoare, urmând să înceapă audierile în această lună.