O declarație a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) prezentată în procesul de la Assen, Țările de Jos, descrie furtul Tezaurului Dacic ca un atac de o gravitate excepțională. Obiectele furate, inclusiv Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR, sunt considerate parte a patrimoniului cultural al umanității. Evenimentul din ianuarie 2025, când hoții au spart Muzeul Drents, a șocat România și a afectat încrederea în cooperarea culturală internațională.
Impactul cultural al furtului
Reprezentanții MNIR au subliniat că obiectele furate nu sunt simple bunuri materiale, ci „bunuri de patrimoniu de importanță excepțională”. Ele aparțin memoriei culturale a României și au o valoare documentară, artistică și simbolică ce depășește granițele. Furtul a fost resimțit ca o rană adusă memoriei colective. Dispariția Coifului de la Coțofenești, de exemplu, a fost percepută ca pierderea unui simbol al originilor istorice pentru generații întregi.
MNIR a evidențiat, de asemenea, munca și responsabilitatea generațiilor de muzeografi, arheologi și istorici implicate în conservarea acestor artefacte. Când astfel de piese sunt furate, nu este afectat doar materialul din care sunt făcute, ci este lovită însăși misiunea unei instituții publice de a apăra patrimoniul comun. Efectele furtului s-au extins dincolo de muzeu, afectând cooperarea culturală internațională și alimentând sentimente anti-europene.
Consecințe asupra cooperării culturale
Declarația MNIR a evidențiat modul în care furtul a afectat încrederea pe care se bazează cooperarea culturală între instituțiile europene. Expozițiile internaționale, menite să apropie popoarele și să promoveze respectul, au fost umbrite de teamă și suspiciune. Furtul a pus presiune asupra relațiilor culturale dintre instituții și a generat tensiuni în spațiul public. Evenimentul a fost interpretat ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni și frustrări.
MNIR a subliniat că instanța de judecată nu se ocupă doar de un simplu furt, ci de consecințele unei fapte care a tulburat profund societatea și a slăbit încrederea dintre comunități. Instituția și-a exprimat încrederea că autoritățile române vor continua eforturile de recuperare și diminuare a efectelor acestui incident.
Procesul și Eforturile de Recuperare
Procesul celor trei bărbați acuzați de furt a început marți în Țările de Jos. În ianuarie 2025, hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în Muzeul Drents și au furat obiecte datând din secolul al IV-lea î.Hr. Furtul a provocat indignare în România și a dus la o amplă operațiune de căutare.
Autoritățile olandeze au recuperat coiful și două brățări dacice la începutul lunii aprilie, obiectele fiind în stare excelentă. A treia brățară de AUR rămâne dispărută. Cei trei bărbați, identificați ca Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani) sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Obiectele valoroase erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României, al cărui director a fost concediat după furt.
