Conform G4Media: De la influență rusească la speranțe europene: o privire asupra Republicii Moldova prin ochii unui jurnalist
Jurnalistul Petru Clej relatează o istorie de aproape trei decenii petrecută în Republica Moldova, documentând transformările politice, sociale și culturale ale țării. De la primele sale vizite din anii ’90, marcate de o puternică influență rusească și sărăcie, până la aspirațiile pro-europene actuale, Clej oferă o perspectivă unică asupra evoluției Republicii Moldova.
Perioada de tranziție și provocările timpurii
Prima incursiune a lui Petru Clej în Republica Moldova, în 1995, a fost inițial o trecere în drum spre Ucraina. Drumul prin sudul țării, inclusiv Vulcănești, a dezvăluit o realitate cu inscripții predominant în limba rusă. Un an mai târziu, în 1996, jurnalistul a revenit pentru a acoperi alegerile prezidențiale, o perioadă care a evidențiat dificultățile tranziției. Limba română, denumită „limba moldovenească”, era adesea o traducere din rusă, iar sărăcia era acută, cu salarii și pensii plătite uneori în natură.
Vizita în Transnistria, la Tiraspol, în 1996, a oferit o imagine a Uniunii Sovietice „prezervate perfect”. Interviul cu Grigore Mărăcuță, președintele Sovietului Suprem al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene, a scos la iveală influența rusă masivă și „spălarea pe creier de tip sovietic”. Această perioadă a fost marcată și de prietenia înfiripată cu Alexandru „Sandu” Canțîr, corespondentul BBC la Chișinău, o relație care avea să fie o constantă de-a lungul anilor.
Dezvoltarea presei și schimbările politice
Anii următori au adus o serie de evenimente politice și sociale semnificative. În 1997, Clej a asistat la premiera piesei „Medeea maghiară” și a luat interviuri atât dramaturgului Arpad Goncz, președintele Ungariei, cât și președintelui moldovean Petru Lucinschi. Alegerile parlamentare din 1998 au adus comuniștii lui Vladimir Voronin pe primul loc, dar o coaliție a format guvernul. În această perioadă, biroul BBC a fost inaugurat la Chișinău, angajând tânăra Liliana Vițu, care avea să devină ulterior președinta Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Articolele sale au documentat și mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului, subliniind atât brutalitatea, cât și faptele de eroism din perioada 1941-1943. Perioada a fost marcată și de dificultăți cotidiene, precum revenirea la apa caldă în blocuri în decembrie 1998.
Impactul BBC și ascensiunea pro-europenismului
Anul 2006 a reprezentat un punct culminant pentru activitatea BBC în Republica Moldova, odată cu lansarea unei frecvențe FM proprii și a unei emisiuni zilnice dedicate țării. Interviurile cu Vladimir Voronin și participarea la emisiuni în direct au demonstrat deschiderea sporită a guvernării. Pe fondul plecării multor moldoveni la muncă în străinătate, remitențele au început să contribuie semnificativ la economia țării.
Anul 2007 a adus o dublare a audienței BBC și a subliniat provocările sociale din regiuni precum Găgăuzia și Taraclia. Închiderea redacției române BBC World Service în 2008 a marcat sfârșitul unei ere, dar și începutul activității jurnalistice freelance pentru Clej.
Până în 2024, Petru Clej a continuat să ofere cursuri de jurnalism și să documenteze evoluțiile din Republica Moldova. Alegerea Maiei Sandu ca președintă, în ciuda opoziției pro-rusești, și decizia Consiliului European de a începe negocierile de aderare, au consolidat percepția unei țări pe drumul integrării europene, cu o atmosferă urbană tot mai europeană, marcată și de prezența artiștilor stradali.
Sursa: G4Media
