Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adus în discuție, duminică seară, o temă de maximă actualitate și controversă: necesitatea unei reforme profunde în modul de finanțare al sistemului de sănătate din România. Într-o intervenție la B1 TV, oficialul a subliniat că „adevărata reformă a sistemului de sănătate din România este reforma modului în care este finanțat și în care sunt plătite serviciile medicale”. Declarația sa a venit într-un context de intensificate critici față de modul tradițional în care funcționează sectorul medical, dar și în timp ce țara se confruntă cu presiuni din partea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii și creșterea calității serviciilor.
### Sistemul actual, rigid și ineficient
În opinia ministrului Rogobete, modelul actual, bazat în mare parte pe finanțarea publică și pe bugetele alocate an de an, s-a dovedit insuficient pentru a răspunde nevoilor reale ale populației și pentru a asigura un nivel de calitate compatibil cu standardele europene. „Structura actuală, foarte rigidă și tira pe alocarea bugetară, nu mai poate face față presiunilor crescute din partea populației și a provocărilor medicale moderne,” a explicat oficialul.
Un aspect critic evidențiat de ministru este modalitatea de plăți pentru serviciile medicale. În sistemul predominant, cadrele medicale și unitățile sanitare primesc fonduri predefinite, indiferent de volumul și complexitatea intervențiilor realizate. Acest lucru a creat de-a lungul timpului tensiuni între medic și autoritatea de sănătate, precum și situații în care resursele nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile reale ale pacienților.
### Propuneri de reformă: de la fonduri structurate la modele inovatoare
Reforma propusă de Rogobete presupune o schimbare radicală a paradigmei. În locul finanțării centralizate, el vede o evoluție către modele de plată bazate pe performanță, pe rezultate concrete și pe servicii personalizate. Acest concept, deja discutat în alte țări europene, ar însemna o mai mare responsabilizare a tuturor actorilor din sistem, precum și o alocare mai eficientă a fondurilor.
„Este nevoie de implementarea unor modeluri noi, precum contracte pe bază de rezultate, care motivează medicii și unitățile sanitare să acorde servicii de calitate,” a precizat ministrul. În plus, el a menționat intenția de a stimula cooperarea între sectorul public și cel privat, pentru a crește accesul și diversitatea serviciilor medicale, precum și pentru a reduce presiunea pe sistemul public de sănătate, care este deja suprasolicitat.
### Contextul european și provocările interne
Această dezbatere are loc pe fondul unor presiuni tot mai mari din partea Uniunii Europene, care promite fonduri semnificative pentru modernizarea infrastructurii și pentru digitalizarea sistemului de sănătate. România trebuie însă să își reformeze fundamental modalitatea de finanțare pentru a putea accesa aceste fonduri și pentru a asigura sustenabilitatea viitoare a serviciilor medicale.
De asemenea, guvernul și ministrul Rogobete se confruntă cu o presiune politică și socială intensă. Pacienții reclamă din ce în ce mai vehement lipsa echipamentelor moderne, timpi lungi de așteptare și diferențe majore între zonele urbane și cele rurale. În aceste condiții, promisiunea unui sistem mai eficient, responsabil și adaptat realităților actuale devine un must-have pentru orice șansă de a îmbunătăți starea de sănătate a populației.
Deocamdată, ideea unei reforme radicale în modul de finanțare al sănătății rămâne pe masa discuțiilor, dar devine tot mai clar că fără o schimbare de paradigme, sistemul de sănătate din România riscă să se prăbușească sub presiunea nevoilor tot mai complexe ale cetățenilor. Rămâne de văzut dacă decidenții vor avea curajul și viziunea de a implementa aceste reformas, într-un efort de a moderniza și de a face sustenabil sistemul încărcat de provocări ale secolului XXI.
