Ministrul Sănătății din România, Alexandru Rogobete, a evidențiat, vineri, o problemă comună și alarmantă care afectează atât sistemul sanitar din țara noastră, cât și din Spania: gestionarea gărzilor medicale în spitale. În cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul unui turneu oficial în Peninsula Iberică, oficialul român a subliniat că situația este similară și necesită măsuri urgente pentru a asigura atât siguranța pacienților, cât și echilibrul profesional al medicilor.
Dialog bilateral pentru soluții la criza gărzilor
Rogobete a discutat cu omoloaga sa spanioală, Mónica García Gómez, despre mecanismele de organizare și realizare a gărzilor în sistemele de sănătate. “Am convenit amândoi că această problemă nu mai poate fi ignorată. Gărzile prelungite și suprasolicitarea personalului medical reprezintă un pericol atât pentru calitatea actului medical, cât și pentru sănătatea medicilor”, a afirmat ministrul român. În contextul discuțiilor, s-a evidențiat necesitatea implementării unor reguli mai stricte și a unor mecanisme eficiente de monitorizare pentru prevenirea extenuării cadrelor medicale.
Impactul pandemiei și provocările actuale în gestionarea resurselor
Criza sanitară pusă la încercare de pandemia COVID-19 a adus în prim-plan atât limitele sistemelor de sănătate, cât și dificultățile în aplicarea unor reglementări corecte pentru programarea gărzilor. În timp ce în Spania situația s-a acutizat din cauza creșterii volumului de cazuri și a deficitului de medici, în România, problemele au fost exacerbate de lipsa personalului și de programările inadecvate. “Situația impune în mod clar revizuirea modului în care se gestionează aceste ture, pentru a proteja atât medicii, cât și pacienții”, a menționat Rogobete, subliniind că soluțiile trebuie să fie adaptate contextului specific fiecărei țări.
Abordări și reforme în sistemele de sănătate ale UE
Discuțiile dintre oficialii celor două state europene au survolat și măsuri și reforme pe termen lung pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale medicilor și pentru reducerea presiunii asupra spitalelor. În ultimii ani, pandemia a generat un val de solicitări pentru reforme structurale care să asigure resurse financiare și logistice suficiente. De exemplu, în Spania, recent s-au făcut pași importanți în crearea unor reglementări clare pentru programarea și compensarea gărzilor, încercând astfel să reducă suprasolicitarea medicilor și să crească siguranța pacientului.
Perspective și abordări viitoare
Deși discuțiile bilaterale între România și Spania păreau a fi un prim pas în schimbul de bune practici și în crearea unor mecanisme comune, increasingly apparues, există o recunoaștere largă a nevoii de reforme radicale și colaborare europeană în domeniul resurselor umane din sănătate. Pe măsură ce sistemele de sănătate europeană continuă să se confrunte cu provocări similare, așteptările sunt ca astfel de dialoguri să devină frecvente și să contribuie la adoptarea unor soluții adaptate contextului fiecărei națiuni.
Ultimele evoluții indică faptul că, în ciuda dificultăților, dialogul între statele membre ale Uniunii Europene devine un instrument esențial pentru reformă. În timp ce în Spania, reglementările pentru programarea gărzilor se află în continuare în fază de implementare, România a început deja să caute soluții concrete pentru a reduce presiunea asupra medicilor și pentru a menține un standard de îngrijire adecvat. În aceste condiții, colaborarea transfrontalieră și schimbul de experiență vor fi tot mai importante în procesul de restructurare al sistemelor naționale de sănătate.
