Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut afirmații grave despre lipsa de resurse în sistemul penitenciar românesc, după recentul incident în care un deținut cu cetățenie turcă a evadat din Penitenciarul Rahova. Într-un interviu acordat marți seara, oficialul a subliniat dificultățile cu care se confruntă autoritățile în gestionarea situațiilor în care deținuții beneficiari ai permisiei de ieșire dispar fără urmă. El a precizat că, deși astfel de incidente sunt extrem de rare, ele totuși se întâmplă, iar sistemul devine tot mai vulnerabil în fața acestor fenomene.
Evadarea de la Rahova și provocările securității penitenciarelor
Evadarea deținutului turc în urmă cu câteva zile a provocat o avalanșă de întrebări despre eficiența și siguranța sistemului penitenciar în România. Potrivit datelor oficiale, de la începutul anului, autoritățile au acordat în jur de 3.000 de permisii de ieșire din penitenciar, însă incidentele de tipul evadăi sunt considerate de reprezentanții ministerului ca fiind în număr extrem de redus. În ciuda acestui fapt, incidentul a readus în discuție problemele cu resursele insuficiente pentru monitorizarea și protejarea deținuților în timpul permisiei.
Ministrul Radu Marinescu a explicat că, în condițiile în care bugetele pentru sistemul penitenciar sunt limitate, autoritățile nu dispun de suficiente personal sau tehnologii avansate pentru a asigura o supraveghere permanentă a tuturor deținuților plecați în permisie. El a remarcat totodată că aceste incidente sunt “extrem de rare”, însă nu pot fi ignorațe, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a preveni astfel de situații.
Resurse insuficiente, între priorități și realitate
Una dintre cele mai mari provocări ale sistemului penitenciar românesc o reprezintă alipirea la normele europene de sigurantă și monitorizare, dar și gestionarea unui număr mare de deținuți cu riscuri variate. În ultimii ani, bugetele pentru penitenciar au fost reduse, iar personalul de supraveghere nu poate acoperi toate zonele în mod eficient. În plus, tehnologia de supraveghere video sau alte sisteme de monitorizare sunt insuficiente, lăsând loc pentru eventuale evadări sau incidente.
“Autoritățile nu dispun de resursele necesare pentru a-i păzi pe deținuții care primesc permisii, iar situațiile de acest fel sunt rarissime, dar trebuie tratate cu maximă seriozitate,” a afirmat Marinescu. În acest context, el a spus că se caută soluții legislative și financiare pentru a îmbunătăți condițiile de supraveghere și pentru a reduce riscurile.
Implicarea politică și perspectivele pentru sistamul penitenciar
Incidentul de la Rahova a readus în centrul atenției corupția și lipsa de control în instituțiile penitenciare, problema fiind uneori amplificat de deficiențele în managementul resurselor umane și financiare. Deși oficialii insistă pe importanța implementării unor măsuri preventive, realitatea spune că reformele sistemice întârzie, iar riscul de incidente grave rămâne în creștere.
Ultimele declarații indică faptul că Ministerul Justiției va intensifica controalele și va cere alocarea unor fonduri suplimentare pentru modernizarea infrastructurii și creșterea personalului de pază. În același timp, experții atrag atenția că problema de fond nu este doar una de resurse, ci și de management și politică penitenciară.
Deocamdată, cazul de la Rahova rămâne un semnal de alarmă pentru autorități, care trebuie să găsească un echilibru între drepturile deținuților și măsurile de siguranță publică. În condițiile unei legi nesatisfăcătoare și a unui buget limitat, problemele de securitate din penitenciare rămân o provocare majoră pentru sistemul judiciar românesc, iar soluțiile pe termen lung necesită dialog, investiții și reforme structurale. În următoarele luni, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze aceste măsuri și să redreseze imaginea și funcționarea sistemului penal din România.
