Protestul actorilor de la Teatrul Național București a atras atenția asupra unei inițiative controversate a Ministerului Culturii, într-un moment în care tensiunile din bracketul teatral autohton ating punctul de fierbere. Militantul grup de artiști, personal tehnic și colegi veniți din alte teatre s-au adunat marți, în fața instituției, pentru a-și exprima nemulțumirea față de un proiect de circulară vizibil perceput ca o agresiune la adresa libertății și creativității lor.
Obligația de a lucra opt ore pe zi și rapoarte scrise: o bătaie de cap pentru artiști
Peisajul festiv al protestului, în ciuda tonului serios, s-a înfățișat ca o scenă de teatru cu discursuri spontane și critici acide la adresa măsurii propuse. Actori și tehnicieni au vorbit unul după altul despre munca lor, explicând că, în realitate, programul de lucru nu se rezumă la cele opt ore și că tot timpul petrecut în pregătiri, documentări și repetiții nu poate fi recuperat în orele de program. Unul dintre actorii care au vorbit a spus răspicat: „Și credeți-mă, asta nu încape într-o anexă”.
Circulara contura un regulament ce prevedea nu doar program zilnic de muncă, ci și solicitarea unor rapoarte scrise despre activitatea lor. Pentru artiști, această măsură părea o încercare de a controla fiecare aspect al procesului de creație, de a-l reduced la statistici și ore oficiale. În opinia lor, aceste reglementări amenință nu doar libertatea de expresie, ci și existența profesionistă a actorului, care, de regulă, își dedică weekend-urile și sărbătorile scenelor.
Dialog cu autoritatea: de la confuzie la promisiuni de retragere temporară a proiectului
Impresionați de înflăcărătoarea atmosferă, ministrul Culturii, Demeter András István, a venit personal la fața locului, intervenind direct în discuție. Cu un spirit de coleg de breaslă, ministrul a fost, la rândul său, întrebat despre modul în care poate demonstra că munca artiștilor nu se rezumă doar la prezența fizică în teatru. Actorii, cunoașterea lui devenind și mai personală, i-au expus, pe rând, realitatea muncii de teren și complexitatea acesteia.
„Nu ne transformați în cobai”, a fost replica cea mai pregnantă, un apel la înțelepciune și înțelegere. În timpul discuției, actorii au adus în discuție și condiția de „închidere” a actului artistic în instituțiile publice, dar și dificultățile de a justifica orele de muncă în fața Curții de Conturi, care cerea clarificări despre evidențele de personal ale Teatrului Național din București. În ciuda procesului de scrutin, ministrul a promis, deocamdată, retragerea proiectului, dar fără a face promisiuni ferme pentru viitor.
Tensiuni latențiale și lipsa unui veritabil management la TNB
Prezența actorilor în fața teatrului nu a fost singura reacție de protest. La nivel administrativ, criza se profilează de câteva luni, după ce Teatrul Național a funcționat fără un director titular, fiind condus interimar de actorul Adrian Titieni. Numirea sa în această funcție a fost percepută de mulți ca o soluție temporară, însă problemele legate de managementul instituției și de resursele insuficiente continuă să planeze asupra stabilității și credibilității acesteia.
Totodată, eforturile Ministerului Culturii de a revizui și de a implementa norme clare în gestionarea resurselor teatrale a avut parte de dezamăgiri, odată cu eșecul candidaturilor pentru gestionarea bugetului de 14 milioane de euro. Toate acestea au alimentat o stare de nemulțumire profundă, simbolizată de protestul de marți, care arată că liniștea în lumea teatrală nu este de găsit atât de ușor.
Ultimele evoluții indică doar o amânare a conflictului, dar tensiunile din industrie rămân. Mulți actori și personal tehnic așteaptă cu rezerve gestul ministrului, anticipând că măsura temporară de retragere a circularei ar putea fi doar o pauză în dezbaterea mai amplă despre autonomia și libertatea artistică a teatrului public în România. Situația continuă să fie incertă, iar scena politică și administrativă trebuie să dea semne concrete de a deveni partener apropriat pentru cele mai creative și libere forme de exprimare.
