România pregătește un avans semnificativ în domeniul apărării, cu planuri clare pentru investiții ambitioase în cadrul bugetului din 2026, în timp ce se confruntă cu obstacole importante în accesarea fondurilor europene destinate modernizării forțelor armate. În ciuda promisiunilor, lansate de reprezentanți ai ministerului și specialiști, realitatea de pe teren continuă să fie marcată de dificultăți procedural și de alocare deficitară a fondurilor, care pot pune în pericol atingerea obiectivelor strategice ale României în domeniul securității naționale.
### Investiții majore în înzestrare și modernizare
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a ieșit în evidență prin declarațiile din ultima perioadă, în care a detaliat planurile pentru investiții și achiziții militare în următorii ani. În cadrul unui interviu acordat Digi24, oficialul a precizat că pentru anul 2026, bugetul destinat apărării va fi substanțial, punând accent pe dezvoltarea echipamentelor și capacităților operative ale armatei române.
„Din cele 34 de proiecte care acoperă tot spectrul, 21 sunt pentru înzestrarea pură a armatei. Cumpărăm, producem, și dezvoltăm tehnologii pentru a ne asigura că armata noastră este pregătită pentru orice scenariu de conflict”, a explicat ministrul Miruță. Aceste inițiative vizează atât achiziții de echipamente moderne, precum blindate, drone și sisteme antiaerian, cât și cercetare și dezvoltare pentru crearea unor capabilități interne, reducând dependența de importuri.
Anunțurile de acest gen vin în contextul eforturilor României de a-și consolida poziția ca pilon important în NATO, mai ales în lumina contextului de securitate europeană marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile crescânde din regiune. În plus, investițiile vizează și modernizarea infrastructurii militare, dar și înlocuirea echipamentelor învechite, pentru a răspunde noilor provocări tehnologice și strategice.
### Bătălia pentru fondurile europene și obstacolele administrative
Cu toate aceste planuri ambițioase, România se luptă cu dificultăți majore în accesarea fondurilor europene, în special prin intermediul programului SAFE, destinat sprijinirii modernizării și înzestrării armatei. Potrivit surselor din domeniu, principalele obstacole țin de birocrație, dezechilibre în alocarea fondurilor și lipsa unor proceduri clare de implementare.
„Deși avem proiecte solide și planuri bine puse la punct, există dificultăți administrative care încetinesc avansul și ne pot îndepărta de obiectivele noastre strategice”, recunoaște un oficial din Ministerul Apărării. Aceste probleme au fost evidențiate și în rapoartele europene, precum și în rapoartele naționale, unde se reclamă întârzieri în aprobarea proiectelor, dar și în dificultăți de accesare a fondurilor pentru anumite categorii de achiziții.
Pe de altă parte, există și critici din partea experților independenți, care consideră că reformele administrative întârziate și lipsa unui management eficient pot avea consecințe grave pe termen lung. În opinia lor, România trebuie să prioritizeze simplificarea și digitalizarea proceselor pentru a putea fructifica pe deplin potențialul fondurilor europene și a-și atinge obiectivele de modernizare a armatei.
### Perspective și urmări
În ciuda acestor provocări, oficialii români rămân optimiști și afirmă că strategia de investiții în domeniul apărării este un angajament ferm al Guvernului, având în vedere contextul regional și internațional. În următoarele luni, se speră la progres semnificativ în procesul de administrare a fondurilor și la accelerarea implementării proiectelor esențiale pentru modernizarea armatei.
Temerile legate de întârzieri sau dificultăți administrative nu pălesc în fața declarațiilor de intenție ale conducătorilor țării, care subliniază nevoia unui sector de securitate puternic și adaptat noilor realități geopolitice. În același timp, evoluțiile din interiorul Uniunii Europene și ale NATO vor rămâne determinante în direcția în care România putea să-și întărească sistemul de apărare, atât prin investiții proprii, cât și prin accesarea cu succes a fondurilor europene.
