Mihai Călin, actor emblematic al Teatrului Național București, s-a alăturat zidului de protest al colegilor săi din fața teatrului, ridicând vocea împotriva modului în care Ministerul Culturii gestionează situația actorilor în contextul noilor reglementări fiscale. Protestul a fost alimentat de nemulțumiri legate de decizia de a impune evidența de muncă pentru actori, o măsură percepută ca fiind impusă de autorități fără consultarea actorilor sau a celor implicați direct în domeniu.
### Actorii TNB reclamă impunerea unui mod de evidență fără consultare
Mihai Călin a declarat pentru presă că acuzațiile privind obligația Ministrului Culturii de a implementa rapoartele de evidență de muncă sunt false. „Domnul ministru a spus că este obligat de Curtea de Conturi, ceea ce nu este adevărat”, a subliniat actorul. El susține că decizia nu a fost impusă de această instituție și critică lipsa unei consultări reale cu actorii și cu organizațiile reprezentative ale acestora înainte de adoptarea măsurilor.
Actorii consideră că aceste măsuri nu doar limitează flexibilitatea de care au nevoie în activitatea artistică, ci pot avea și consecințe asupra situației financiare a multora dintre ei, având în vedere complexitatea contractelor și modul în care aceștia își desfășoară activitatea în cadrul teatrelor publice și private din întreaga țară.
### Contextul național și reacțiile din branșă
Decizia Ministerului Culturii de a introduce evidența de muncă pentru actori a fost anunțată în contextul unor măsuri mai ample de reglementare a situației actorilor, printre care și verificări fiscale și măsuri de transparență. Cu toate acestea, actorii spun că aceste reguli, aplicate fără consultări, pot avea un impact negativ profund asupra activității lor creative, precum și asupra bugetului personal.
Reprezentanții teatrului nu sunt singurii care protestează. Implicarea lor în acțiune a crescut în ultimele zile, fiind sprijinită de organizații profesionale și de membri ai comunității artistice, care consideră că drepturile lor sunt pe cale să fie încălcate prin aceste măsuri.
### Ce urmează pentru actorii protestatari
În aceste condiții, situația devine dificil de gestionat. Actorii solicită revizuirea deciziei și o discuție deschisă cu autoritățile pentru a găsi o soluție de compromis. Ei cer, de asemenea, transparență și implicare în procesul de elaborare a reglementărilor, pentru a evita ca măsurile administrative să devină obstacole în calea activității culturale.
În timp ce meandrele politicii culturale sunt încă în dezbatere, actorii continuă să susțină că dreptul lor la libertatea artistică trebuie protejat și că orice măsuri ce le afectează modul de lucru trebuie discutați în prealabil și ajustate în funcție de specificul domeniului artistic.
În ultimele zile, protestele au devenit o platformă singură pentru exprimarea nemulțumirilor și pentru reafirmarea dreptului la autodeterminare în domeniul cultural. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde solicitărilor lor, iar deznodământul va depinde în primul rând de deschiderea la dialog și de disponibilitatea de a găsi soluții echitabile pentru toți actorii implicați. Master planul politicii culturale din România va trebui să țină cont, în aceste momente, de vocea celor care dau viață scenei și care, printr-un spectacol sau altul, mențin vibranta identitatea națională.
