Conform Doctorulzilei.ro: Nutriționista MIHAELA BILIC revizuiește conceptul despre micul dejun, susținând că acesta nu este o masă obligatorie pentru toată lumea, contrar opiniei populare. Aceasta explică procesul prin care organismul poate beneficia de pe urma perioadelor de post intermitent, inclusiv arderii grăsimilor, atunci când se omite masa de dimineață.
Ce înseamnă „fasting” pentru corp
Conform MIHELEI BILIC, practica fastingului, sau postul intermitent, presupune alternarea perioadelor de alimentație cu cele de abstinență de la mâncare. Această abordare poate declanșa mecanisme interne de economisire a energiei, incluzând utilizarea depozitelor de grăsime ca sursă energetică. Ideea centrală este că, prin privarea temporară de aportul alimentar, corpul este „forțat” să apeleze la rezervele existente.
Nutriționista subliniază că organismul uman are o capacitate remarcabilă de adaptare. Atunci când nu primește glucoză din alimentație dimineața, acesta începe să consume glicogenul hepatic, iar ulterior, trigliceridele stocate în țesutul adipos. Acest proces de ardere a grăsimii este un răspuns fiziologic natural la lipsa aportului de alimente.
MIHAELA BILIC adaugă că succesul fastingului depinde de modul în care este implementat. Nu este vorba despre a mânca nesănătos în ferestrele de alimentație, ci despre a respecta un echilibru nutritiv. Perioadele de post pot varia, de la 12 ore la 16 ore sau chiar mai mult, în funcție de toleranța și obiectivele fiecărei persoane.
Micul dejun, o obișnuință culturală
Conceptul de mic dejun ca „cea mai importantă masă a zilei” este, în viziunea MIHELEI BILIC, mai degrabă o construcție culturală și o strategie de marketing, decât o necesitate biologică universală. Deși mulți sunt obișnuiți să înceapă ziua cu o masă, acest obicei nu se potrivește tuturor. Corpul uman funcționează pe baza unor cicluri biologice, iar declanșarea metabolismului imediat după trezire nu este o dogmă.
Ea argumentează că, pentru persoanele care nu simt foame dimineața sau care au un stil de viață care permite o altă organizare a meselor, omiterea micului dejun poate fi benefică. Acest lucru permite organismului să finalizeze procesele de digestie și detoxifiere începute în timpul nopții. Continuarea acestor procese poate contribui la o mai bună funcționare a sistemului digestiv și la reducerea inflamației.
Pentru cei care aleg să sară peste micul dejun, nutriționista recomandă hidratarea adecvată cu apă, ceai sau cafea neîndulcită. Aceste băuturi nu întrerup procesul de post, dar pot ajuta la gestionarea senzației de foame și la menținerea organismului hidratat. Este esențial ca tranziția către o nouă masă să fie una echilibrată, bogată în nutrienți.
Cum ardem grăsimea prin post
Procesul de ardere a grăsimii în timpul fastingului este unul metabolic. După epuizarea rezervelor de glicogen din ficat și mușchi, organismul intră în cetoză, utilizând grăsimile ca sursă primară de energie. Acest lucru implică descompunerea trigliceridelor în acizi grași și glicerol. Acizii grași sunt apoi transformați în corpi cetonici, care pot fi folosiți de creier și alte țesuturi.
MIHAELA BILIC explică faptul că, prin extinderea perioadei de post, se creează o fereastră mai largă pentru arderea grăsimilor. Aceasta nu înseamnă însă că o persoană va slăbi automat doar prin post. Dieta generală consumată în timpul perioadelor de alimentație joacă un rol crucial. Un surplus caloric constant, chiar și în timpul ferestrelor de hrănire scurte, va împiedica pierderea în greutate.
Nutriționista atrage atenția asupra importanței ascultării propriului corp. Dacă o persoană se simte energică, concentrată și fără efecte adverse în urma omiterii micului dejun, atunci această abordare poate fi viabilă. În caz contrar, este important să se ajusteze planul alimentar. Corpul este cel mai bun indicator al nevoilor sale, iar recomandările generale pot fi adaptate.
Sursa: Doctorulzilei.ro
