Conform Descopera: Microbii din organism, noi indicii pentru trăsăturile psihopatice
Cercetări noi publicate în revista „Translational Psychiatry” sugerează că bacteriile prezente în intestin și în cavitatea bucală ar putea influența dezvoltarea trăsăturilor de personalitate psihopatică. Această descoperire deschide noi perspective biologice asupra comportamentelor asociate cu psihopatia, completând înțelegerea noastră asupra rolului complex al microbiomului uman.
Până acum, se știa că bacteriile din corp au un impact semnificativ asupra emoțiilor și asupra modului în care reacționăm la frică. Noua cercetare, aflată însă în faze incipiente, indică faptul că influența bacteriilor se extinde și asupra caracteristicilor psihopatice.
Psihopatia este definită ca un construct de personalitate marcat de o lipsă de empatie, tendințe antisociale, impulsivitate și un egoism pronunțat. Deși aceste manifestări au fost asociate în trecut cu modificări structurale în anumite zone ale creierului, precum cortexul prefrontal și zonele temporo-limbice, modelele neurocognitive tradiționale nu au oferit o explicație biologică completă.
Ipoteza unui rol activ al bacteriilor
O echipă de cercetători condusă de Carolina Costa, specialistă în științe biomedicale la Universitatea din Porto, Portugalia, a formulat ipoteza că bacteriile din organism joacă un rol activ în apariția acestor trăsături. Studiul a inclus 200 de adulți sănătoși, participanții completând chestionare pentru evaluarea trăsăturilor psihopatice și oferind mostre biologice, precum sânge, salivă și materii fecale.
Trei genuri bacteriene asociate cu trăsături psihopatice
Analiza datelor a relevat că o prezență mai ridicată a trei genuri bacteriene specifice din microbiom este asociată pozitiv cu trăsături psihopatice mai accentuate. Unul dintre acestea este genul _Allisonella_, cunoscut anterior pentru legătura sa cu procesele inflamatorii din corp, inflamații care, la rândul lor, au fost corelate cu anxietatea și depresia.
Un alt gen bacterian menționat este _Prevotella_, despre care există deja studii anterioare ce-l leagă de tulburări neuropsihiatrice și care ar putea influența modul în care sunt procesate emoțiile. În cazul speciei _Cloacibacillus evryensis_, asocierea ar putea fi explicată prin rolul său în producerea acidului gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător esențial în controlul impulsurilor.
O specie bacteriană protectoare, descoperită în cavitatea bucală
Interesant este că o specie bacteriană prezentă în microbiomul oral, _Treponema vincentii_, a demonstrat o asociere negativă. Niveluri mai ridicate ale acestei bacterii au fost legate de markeri mai scăzuți ai psihopatiei.
Cercetătorii subliniază că studiul actual evidențiază corelații, nu o relație directă de cauzalitate. Cu toate acestea, rezultatele sugerează existența unei „amprente” biologice măsurabile. Pe viitor, acești microbi și produșii lor metabolici ar putea fi utilizați ca biomarkeri pentru identificarea timpurie a persoanelor cu trăsături psihopatice în rândul populației generale, conform publicației ScienceAlert.
Sursa: Descopera
