Gradul de îndatorare la bancă, explicat clar de un specialist: Cât de mult poți împrumuta și ce influențează decizia creditorilor În plină criză economică și cu prețurile la imobiliare în continuă creștere, românii vor să înțeleagă mai bine modul în care băncile stabilesc cât pot împrumuta pentru un credit ipotecar

Ce reprezintă și de ce contează gradul de îndatorare?

Gradul de îndatorare reprezintă procentul din venitul lunar al solicitantului destinat plății ratelor bancare. Este un indicator folosit de banci pentru a evalua riscul de nerambursare și pentru a determina limita maximă a împrumutului. În condițiile actuale, băncile sunt mult mai riguroase, iar această valoare trebuie să se încadreze în anumite limite stabilite de reguli interne și de reglementările autorităților.

Pentru români, în special cei care doresc să cumpere un apartament sau o casă, înțelegerea modului în care funcționează acest procent este crucială. Nu de puține ori, oamenii se întreabă dacă pot suporta un credit mai mare, mai ales când prețurile imobilelor par să depășească posibilitățile lor financiare. În realitate, însă, gradul de îndatorare nu este o limită la întâmplare, ci un calcul riguros al bancarilor, bazat pe venituri, datorii existente și anumite reguli legale.

Cum se calculează concret și ce factori influențează valoarea maximă a creditului?

Calculul gradului de îndatorare se face destul de simplu în teorie, dar cu implicații importante în decizia finală. În primul rând, banca ia în considerare venitul net lunar al solicitantului, adică suma disponibilă după deducerea impozitelor și contribuțiilor. Apoi, stabilește ce procent din acea sumă poate fi alocat plății ratelor lunare, cele mai frecvent fiind între 40% și 45%.

De exemplu, dacă venitul net lunar al unui client este de 5.000 de lei și banca permite un grad de îndatorare de 40%, atunci maximum pentru plata ratelor lunare va fi de 2.000 de lei. În funcție de rata și perioada de rambursare, acest procent determină plafonul împrumutului. Pentru un credit ipotecar, această metodă ajută la evitarea supraîndatorării și scade riscul de default.

Specialistul subliniază totodată că băncile țin cont și de alte factori precum istoricul de credit, datoriile existente, precum și stabilitatea veniturilor. “Este foarte important ca solicitantul să fie transparent și să aducă documente doveditoare. În plus, băncile analizează robust situația economică, pentru a evita situațiile în care clienții să se afle sub presiune excesivă”, explică expertul.

Noi tendințe și dificultăți în aplicarea criteriului

Criza economică din ultimii ani a adus unele modificări ale pragurilor în ceea ce privește gradul de îndatorare, dar regula de bază a rămas aceeași: băncile preferă să acorde credite în condiții prudente pentru a evita riscul de insolvabilitate. În plus, în contextul creșterii prețurilor la locuințe și a inflației, tot mai mulți români întâmpină dificultăți în a-și califica pentru credite mai mari, chiar dacă veniturile lor au crescut ușor.

Un alt element de noutate îl reprezintă tendința băncilor de a limita și mai mult gradul de îndatorare pentru anumite categorii de clienți sau pentru creditele cu avans mai mic de 15%. În aceste condiții, mulți cumpărători devin mai conștienți de limitele financiare și devin mai flexibili în negocieri sau în alegerea locuinței.

Deși legislația a permis în trecut un grad de îndatorare mai mare, noile reglementări impun restricții clare pentru a asigura stabilitatea financiară a populației și pentru a preveni posibile crize bancare. Aceasta înseamnă și o responsabilitate sporită pentru cei care doresc să acceseze credite, dar și o nevoie tot mai mare de consultanță specializată.

Pe măsură ce economia se adaptează noilor condiții, viitorul creditării ipotecare va fi tot mai strâns legat de capacitatea reală a cetățenilor de a-și asuma și de a gestiona datoriile, într-un peisaj în care flexibilitatea și prudența trebuie să fie pilonii principali.