Conform Playtech.ro: Meta, gigantul din spatele Facebook și Instagram, a stârnit controverse după ce a dezvăluit un program intern prin care monitorizează modul în care angajații săi din Statele Unite ale Americii (SUA) utilizează aplicații, site-uri și instrumente de lucru. Scopul declarat este dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială (AI) mai performante. Programul este legat de inițiativa Model Capability Initiative.
Colectarea datelor și impactul asupra confidențialității
Instrumentul colectează date despre activitatea angajaților, inclusiv modul în care aceștia interacționează cu diferite aplicații și platforme. Aceste informații sunt folosite pentru a antrena și îmbunătăți agenții AI, care sunt sisteme capabile să acționeze în numele utilizatorului, depășind simpla funcționalitate de chatbot.
Problema majoră apare atunci când aceste date încep să includă, chiar indirect, informații despre persoane din afara SUA. De exemplu, un angajat american care comunică prin e-mail sau chat cu un coleg din Uniunea Europeană (UE) poate expune informații personale la procesare. Acest lucru poate duce la încălcări ale regulilor europene de confidențialitate.
Conflicte cu legislația europeană și probleme de încredere
Programul Meta riscă să intre în conflict cu normele UE privind protecția datelor. Această situație ridică nu doar o problemă tehnică, ci și una de încredere: cât de mult poate o companie să monitorizeze activitatea angajaților pentru a-și antrena AI-ul?
Datorită caracterului global al comunicării, datele colectate riscă să includă informații personale ale cetățenilor europeni, vulnerabile la regulile europene de protecție a datelor. Aceste reguli, cum ar fi GDPR (Regulamentul general privind protecția datelor), impun restricții stricte asupra modului în care datele personale sunt colectate, utilizate și procesate.
O industrie în căutare de date
Meta nu este singura companie care caută date reale de lucru pentru a-și antrena sistemele AI. Această practică subliniază modul în care automatizarea muncii devine tot mai complexă. Inteligența artificială are nevoie de date concrete pentru a învăța și a se dezvolta.
Cu toate acestea, această abordare pune sub semnul întrebării etica și limitele supravegherii la locul de muncă. Granița dintre eficiența obținută prin colectarea de date și potențialele abuzuri a devenit extrem de subțire.
Sursa: Playtech.ro
