Din ce în ce mai mulți copii și adolescenți din România petrec ore întregi în fața ecranelor, iar acest fenomen îngrijorează specialiștii din domeniul sănătății publice. Utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale a fost asociată în numeroase studii cu o serie de probleme de sănătate mentală, precum anxietate, depresie, tulburări de somn și dificultăți de concentrare. În contextul în care tehnologia devine tot mai prezentă în viața tinerilor, specialiștii avertizează asupra riscurilor pe termen lung și asupra nevoii stringente de educație și intervenții adaptate acestei realități.
### Impactul consumului excesiv de ecrane asupra sănătății mentale a tinerilor
Medic primar în sănătate publică, dr. Eugenia Bratu atrage atenția asupra efectelor negative ale folosirii necontrolate a dispozitivelor digitale. Ea explică: „Studiile realizate recent indică faptul că petrecerea prelungită în fața ecranelor are o corespondență directă cu apariția anxietății, depresiei și a tulburărilor de somn. Majoritatea tinerilor petrec în medie peste patru ore zilnic online, timp în care își neglijează, adesea, activitățile sportive și sociale, esențiale pentru dezvoltarea lor armonioasă.”
Paradoxul, explică specialistul, constă în faptul că tehnologia, deși reprezintă o unealtă valoroasă pentru educație și comunicare, devine în același timp o sursă de stres și izolare pentru o mare parte dintre elevi și adolescenți. În plus, cercetările arată că aceste comportamente pot conduce la un ciclu vicios, în care tinerii devin tot mai dependenți de mediul digital, își neglijează igiena somnului, iar anxietatea lor devine tot mai pregnantă, uneori chiar devin manifestări clinice.
### Necesitatea unei intervenții timpurii și a unui ghidaj parental
Dincolo de faptul că riscurile sunt bine documentate, intervenția devine o responsabilitate comună. Părinții, profesorii și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a organiza programe educaționale și campanii de conștientizare, menite să limiteze timpul petrecut în fața ecranului și să încurajeze activități sănătoase și echilibrate. „Este vital ca părinții să stabilească reguli clare privind utilizarea dispozitivelor și să fie modele pozitive în comportament”, subliniază dr. Eugenia Bratu.
În același timp, școlile sunt chemate să adopte măsuri concrete pentru educarea elevilor în privința riscurilor digitale și a gestionării timpului petrecut online. În timp ce tehnologia poate fi un instrument util pentru dezvoltarea cognitivă, aceasta trebuie utilizată cu moderatie și în condiții controlate, pentru a evita apariția problemelor psihologice pe termen lung.
### Evoluții recente și perspective pentru abordarea situației
Autoritățile din domeniu au început deja să ia măsuri concrete. În ultimul an, a fost lansată o campanie națională de conștientizare despre efectele negative ale rețelelor sociale și ale jocurilor online excesive asupra sănătății mentale a tinerilor. În aceste inițiative se promovează inclusiv practici de digital detox, activități în aer liber și promovarea unui stil de viață sănătos, ca măsuri pentru prevenirea problemelor de sănătate mintală asociate utilizării dispozitivelor digitale.
Pe plan legislativ, se discută despre reguli mai stricte pentru platformele online, precum și despre crearea unor programe de consiliere și suport pentru tinerii afectați de dependența de tehnologie. Deși încă se află în stadiu de proiect, aceste măsuri sunt considerate pași importanți în direcția protejării sănătății mentale a generației digitale.
În contextul actual, unde digitalizarea avansează cu rapiditate, societatea are nevoie de o strategie clară pentru a-i ajuta pe tineri să navigheze în lumea tehnologiei fără a-și compromite sănătatea psihică. În timp ce specialiștii avertizează asupra pericolelor, eforturile de conștientizare și măsurile integrate de prevenție pot schimba, în timp, modul în care tinerii interacționează cu mediul digital, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată, sănătoasă și responsabilă.
