Maia Sandu: În Republica Moldova, opinia publică nu sprijină unirea cu România, cel puțin pentru moment
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reafirmat joi că, în prezent, nu există o susținere majoritară în societate pentru ideea unirii cu România. Declarația vine în contextul în care au fost intens discutate, în ultimele luni, mesajele politice și dezbaterile publice referitoare la această temă, despre care președintele moldovean a subliniat clar poziția oficială. În cadrul unei conferințe de presă la Chișinău, menită să prezinte prioritățile Prezidențiatului pentru anul 2026, Maia Sandu a abordat și subiectul referendumurilor în această privință, răspunzând la întrebări despre scenarii posibile.
Un referendum despre unirea cu România – un scenariu nepopular în prezent
Întrebată ce ar putea duce la organizarea unui referendum despre unirea cu România, Maia Sandu a subliniat că, în opinia sa, “nu există sprijin majoritar pentru această idee în societate”. “Din câte știu, interesul populației pentru astfel de subiect este destul de redus, iar decizia unui astfel de pas trebuie să fie rezultatul unui consens larg, nu al unor inițiative provizorii sau ale unor grupări politice marginale”, a declarat ea.
De altfel, această poziție a președintei moldovene provine dintr-un context geopolitic și intern complicat, în care Moldova își caută identitatea și bănuielile legate de apropierea față de Uniunea Europeană și NATO sunt mai accentuate ca oricând. La nivelul opiniei publice, în ultimele sondaje realizate în Moldova, majoritatea cetățenilor se declară indeciși sau reticenți față de unirea cu România, preferând, în general, consolidarea independenței și dezvoltarea propriului stat.
Contextul geopolitic și liniile de comunicare ale Chișinăului
Maia Sandu a replicat cu fermitate, în timpul conferinței, informațiile și speculațiile privind posibilitatea unui referendum în această direcție, menționând că astfel de decizii nu pot fi luate fără o analiză riguroasă a opiniei publice și fără un consens politic clar. “Este important să înțelegem că discursurile despre unire nu pot fi impuse, ci trebuie să fie susținute de o majoritate clar exprimată în societate, iar acest lucru nu este cazul în momentul de față”, a menționat președinta.
Este de menționat că, pe plan intern, aceste declarații sunt interpretate ca o consolidare a poziției oficiale a Chişinăului, care urmărește păstrarea unei distanțe față de orice inițiativă sau rhetorică care ar putea accentua polarizarea între pro și anti-unire. În același timp, această declarație a venit ca răspuns la un climat politic agitat, în care partidul de la guvernare și opoziția sunt adesea criticate pentru pozițiile lor vulnerabile și pentru modul în care gestionează dialogul cu populația privind identitatea națională și viitorul politic al țării.
Perspective pentru viitor
În timp ce Maia Sandu a reafirmat că nu există în prezent voință majoritară pentru unirea cu România, ea a subliniat importanța promovării integrației Moldovei în Uniunea Europeană și colaborării strânse cu partenerii occidentali. “Prioritatea noastră este să întărim statul de drept, să amenajăm instituțiile și să asigurăm stabilitatea economică”, a spus ea.
Astfel, în viitorul apropiat, discuțiile despre unire vor rămâne, cel mult, un subiect marginal, preferabil tratat cu precauție de politicienii moldoveni. În același timp, întreaga societate va fi prinsă într-o dinamică complexă, în care orientarea geopolitică, identitatea națională și aspirațiile europene vor continua să joace un rol esențial.
Perspectiva generală indică faptul că, în contextul regional actual, Moldova va menține această poziție de neutralitate, evitând orice demersuri care să escaladeze diviziunile interne, în timp ce își va urmări cu răbdare și fermitate drumul european.
