Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august pronunțarea deciziei definitive într-un proces cheie cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați. Miza financiară a acestui dosar se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară.
Acțiunea judiciară, aflată acum în faza de recurs la ÎCCJ, a fost inițiată de Înalta Curte. La începutul lunii mai, Curtea de Apel București admisese acțiunea și obliga Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească sumele solicitate, rezultate din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Hotărârea inițială a instanței prevedea că Guvernul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. În caz de nerespectare, Executivul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus o amendă egală cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Neplata restanțelor salariale, un atentat la dreptul de proprietate
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin cererea de chemare în judecată semnată de președinta sa, Lia Savonea, a argumentat că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive, unele vechi de peste un deceniu, încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii.
Mai mult, ÎCCJ acuză Guvernul că, refuzând plata acestor sume, afectează principiul separării puterilor în stat și subminează autoritatea hotărârilor judecătorești.
În timpul dezbaterilor, reprezentantul Guvernului a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește ca judecătorii constituționali să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale ce depășesc limitele stabilite prin legea bugetului de stat. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la o decizie europeană.
Conflict juridic de natură constituțională sesizat la CCR
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Bolojan a susținut că instanța judecătorească s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan. El a invocat prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, conform cărora elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Restanțele salariale provin din majorări aplicate retroactiv. În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, pentru a acoperi plata acestor drepturi salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești. Majorările, aplicate retroactiv începând cu 2018, au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis o creștere salarială de 25% pentru judecători și procurori. Guvernul a amânat ulterior o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale.
ÎCCJ a amânat pentru 20 august decizia finală în acest proces.
Sursa: Digi24
