Alexandru Hazem Kansou devine președinte interimar al organizației PSD Sector 4, într-un moment în care cariera sa politică devine tot mai controversată, în contextul unor legături solide cu diverse sfere de influență din administrație și mediul politic. Decizia, aprobată recent de Consiliul Politic Național al PSD, marchează un nou capitol pentru un politician care nu a ezitat să transverseze granițele între partide și să își construiască o rețea de interese din care rezultă venituri consistente, în ciuda superficialei retorici despre profesionalizare și reformă.
Ascensiune pe bază de traseism și influențe politice
Cariera lui Kansou este caracterizată de o itinerare în care schimbările de partid și acumularea de funcții publice apar ca elemente centrale. În perioada 2021-2022, acesta a fost consilier al liberalului Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov, o relație care devine relevantă în contextul tensiunilor interne din PNL. În același timp, Kansou a avut o colaborare cu social-democrații, votând în 2020 bugetul Capitalei propus de Gabriela Firea, ceea ce a dus rapid la excluderea sa din PNL și admiterea sa în PSD, un pas considerat de mulți drept răsplată pentru devotamentul politic.
După această trădare, interesant este modul în care s-a facilitat urcarea sa în ierarhia social-democraților, fiind numit ulterior director al Societății de Transport Public București (STB), în condițiile în care veniturile sale au crescut considerabil, aproape dublându-se în doar patru ani. Acest fapt indică clar o rețea de interese bine închegată, în care responsabilitățile și sursele de venit par să se contopească, mijlocind un echilibru între influența politică și oportunitățile financiare.
Fluxul financiar și influența în administrația locală și județeană
Declarațiile recente de avere ale lui Kansou și ale familiei sale confirmă profilul unui bugetar de lux, cu venituri de aproape 65.000 de euro anual, provenite din mai multe funcții și participări în consiliile de administrație ale unor companii de stat și societăți controlate de administrație. Cele mai mari sume vin de la entități din sectorul public din Voluntari și de la companii naționale aflate de mult timp în sfera de influență a PSD. Implicarea sa în aceste structuri demonstrează modul în care lobby-ul și sinecurile politice se intercalează cu interesele financiare, construind o rețea solidă în spatele mișcărilor politice vizibile.
Legăturile cu Ilfov sunt la fel de evidente, Kansou fiind și consilier județean, dar și director al companiei de publicitate Publivol SA – o societate care gestionează și televiziunea Metropola TV, controlată de familia Pandele, o altă familie influentă în zona Ilfov. Aceste conexiuni îl poziționează în mod clar ca un actor important în fluxul de resurse între administrația locală, județeană și mediul de afaceri controlat de politicieni.
O familie în serviciul bugetului public
Nu mai puțin relevante sunt și toaletele financiare ale familiei Kansou-Stan. Soția sa, Cristina Ioana Stan, are un profil similar: a avut funcții în Primăria Sector 4 și în Ministerul Familiei. Potrivit declarațiilor de avere, ea a încasat peste 30.000 de euro într-un singur an fiscal, iar și mai departe, bunurile familiei sunt reprezentate de un apartament în București, o casă de peste 400 de metri pătrați în Tunari și terenuri intravilane, plus bijuterii și mașini de lux.
Un model de sinecuri și influență politică
Involucrarea sa în structurile de conducere ale companiilor de stat, precum Romaero sau Biroul de Turism pentru Tineret, precum și relațiile stabile de afaceri cu firme afiliate administrației sunt exemplul clar al unui model în care sinecurile devin o sursă de influență și venituri, corpolent alimentate de legături politice și de o rețea de interese încremenită în diverse clasificări administrative.
În acest context, numirea lui Kansou la conducerea PSD Sector 4 pare a fi mai mult decât o simplă mutare politică, ci o confirmare a unui stil de gestionare a influenței, în care sursele de venit și relațiile de putere se întrepătrund. În timp ce el promite „profesionalizarea” organizației și o deschidere către societatea civilă, realitatea arată un portofoliu de sinecuri, venituri și influență menținute și consolidate prin legături cu diverse segmente ale sistemului administrativ și politic. Perspectivesle sale pentru următoarea perioadă indică o continuare a acestor practici, păstrând și extinzând o rețea de interese din care nimic nu pare a fi întâmplător.
