Mădălin Ionescu, cunoscutul gazda de televiziune, a fost recent internat din nou în spital, fiind diagnosticat cu pneumonie, o problemă de sănătate care pare să-i fi devenit o recurrentă în ultimii ani. Într-un mesaj publicat pe Facebook, prezentatorul a dezvăluit că a ajuns la spital pentru a-și trata infecția respiratorie, marcând a treia oară în ultimii cinci ani când trebuie să se confrunte cu această boală gravă. În același timp, el a adus în discuție și una dintre cele mai sensibile teme ale sănătății publice din România: dispariția produsului românesc Polidin, imunomodulatorul de referință al Institutului Cantacuzino.
Reaprinderea unui episod de sănătate fragilă și amintirea Polidinului
Ionescu a explicat că problemele arterei sale respiratorii nu sunt întâmplătoare, ci au rădăcini în perioada pandemiei. El rememorează că, în 1996, a trecut printr-o răceală severă care, după tratament, l-a scutit de episoade grave timp de aproape un sfert de secol. „În 1996 am făcut o răceală serioasă. Cineva din sistemul medical mi-a administrat Polidin. Atunci nu mi-am pus întrebări”, povestește prezentatorul, evocând cât de eficient era acest produs pentru sistemul imunitar al românilor.
Prezența sa în spital fiind acum o realitate frecventă, Ionescu remarcă cu regret că, de la vremea în care se trata cu Polidin, sistemul medical românesc a înregistrat un declin dramatic. “Da, răceam uneori. Dar câteva ore. Și gata.”, adaugă el, punând accent pe comparația între trecutul în care imunizarea era asigurată cu ajutorul unui medicament românesc și prezentul în care asemenea produse lipsesc aproape cu desăvârșire.
Umbra dispariției Polidinului și implicațiile pentru sănătate
Polidinul, imunomodulator dezvoltat în anii ’60 de cercetători români coordonați de microbiologul Sylvia Hoișie, a fost odată un simbol al medicinei românești. Produsul era o soluție injectabilă, destinată stimulării sistemului imunitar și prevenirii infecțiilor respiratorii, fiind folosit pe scară largă și exportat în mai multe țări. Până în 2010, milioane de fiole erau produse anual, asigurând unui sistem medical vulnerabil un mijloc de protecție eficient și accesibil.
Însă, totul s-a schimbat brusc în anul 2010, când Agenția Națională a Medicamentului a retras autorizația pentru producția de produse injectabile ale Institutului Cantacuzino, invocând lipsa certificării de bune practici de fabricație. În anii următori, compania a fost forțată să înceteze producția multor produse, inclusiv Polidinul, ceea ce a dus la un declin aproape total al producției medicale autohtone.
Întrebări despre interese și motive obscure
Ionescu nu a ezitat să pună întrebări dure despre motivele pentru care acest produs emblematic a fost retras. „Fostul meu coleg din sistemul medical m-a întrebat odată dacă retragerea Polidinului a fost doar o chestiune de reglementări, sau dacă au fost și interese economice, de import de produse farmaceutice mult mai scumpe”, a explicat el.
Prezentatorul sugerează că, dincolo de explicațiile tehnice, în spatele dispariției Polidinului ar putea sta motive mai puțin evidente, precum interesele unor companii străine sau influența unor factori economici. Această situație a fost agravată și de mutarea Institutului Cantacuzino în subordinea Ministerului Apărării Naționale, o decizie criticată de specialiști, considerată o încercare de a salva un simbol al cercetării medicale românești, aflat în pericol de dispariție.
Pe de altă parte, statul a început să importe și să plătească sume importante pentru vaccinuri și medicamente din alte țări, ceea ce a făcut ca sistemul autohton, odată recunoscut pentru cercetarea sa, să fie tot mai marginalizat.
Oamenii, prima preocupare neașteptată
În lumina acestor evenimente, Ionescu subliniază că, dincolo de cifre și rapoarte, sunt oameni care suferă și care, odată, aveau în Polidin un aliat pentru sănătate. „Este o întrebare legitimă dacă, în numele standardelor europene, polizii românești au fost sacrificați pentru interese mai mari”, concluzionează el, reflectând astfel asupra unui sistem care, după decenii de performanță, pare să fie în derivă.
În timp ce în țară se înregistrează un regres semnificativ în domeniul cercetării și producției autohtone, discuția despre Polidin rămâne deschisă. Mulți specialiști și oameni de știință se întreabă dacă, în acest caz, România a pierdut nu doar un medicament, ci și un mijloc esențial pentru sănătatea și protecția propriului popor. În prezent, aceste întrebări continuă să planeze asupra deciziilor de politică farmaceutică, în contextul unei piețe globalizate și tot mai dominată de importuri costisitoare.
