Ceremonia Luminii Sfinte, un ritual ortodox cu o istorie de peste 2000 de ani, a fost subiectul unor controverse de-a lungul timpului. Există relatări despre ani în care „focul ceresc” nu a apărut, sau a fost controversat locul în care acesta a apărut, alimentând dezbateri teologice și dispute inter-confesionale. Imaginea atașată ilustrează o lumânare aprinsă în timpul ceremoniei pascale.
Când „minunea” a lipsit
Unul dintre cele mai vechi exemple invocate de istorici datează din anul 1100, la scurt timp după cucerirea Ierusalimului de către cruciați. În acel an, patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia, dar nu a reușit să obțină Lumina Sfântă. Surse istorice menționează că focul ar fi apărut, ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian, aspect care a alimentat ulterior dispute între clerul răsăritean și cel apusean.
Acest episod a fost folosit ca argument în disputa dintre ortodocși și catolici asupra legitimității ritualului. În 1238, papa Grigore al IX-lea a emis o bulă prin care denunța ritualul ca fraudă. De-a lungul secolelor, controversa a continuat, marcând relațiile dintre cele două confesiuni.
O coloană, martorul unei „apariții miraculoase”
Un alt moment important în istoria acestei ceremonii este cel din 1579, legat de așa-numita „coloană despicată”. Potrivit tradiției ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu ar fi fost lăsați să intre în Biserica Învierii. Patriarhul ar fi rămas în rugăciune în curtea exterioară, lângă una dintre coloanele de la intrare, iar focul ar fi apărut în mod miraculos din acea coloană.
Relatarea este prezentă în sursele ortodoxe, iar coloana este indicată și astăzi pelerinilor. Totuși, acest episod nu beneficiază de același nivel de consens istoriografic precum cel din 1100. Una dintre cele mai vechi relatări ale evenimentului se află într-un manuscris copiat în 1634, la 29 de ani după evenimentul descris, ceea ce a generat controverse în rândul istoricilor.
Anul 1634: Paște între dispute
Anul 1634 a fost marcat de evenimente controversate legate de sărbătorirea Paștelui și de ceremonialul Luminii Sfinte. Un studiu recent menționează descoperirea unui text arab necunoscut despre „miracolul Luminii Sfinte” din acel an. Conflictul a apărut din cauza faptului că armenii sărbătoreau Paștele cu o săptămână mai târziu decât grecii, încercând să împiedice ritualul greco-ortodox.
Textul menționează că autoritățile otomane au sigilat mormântul și au împiedicat accesul pelerinilor greci. Potrivit sursei, la ceasul al nouălea, interiorul Mormântului s-a umplut de lumină, eveniment interpretat ca o confirmare a poziției greco-ortodoxe. Există și surse armene care prezintă o perspectivă diferită, acuzând grecii de presiuni.
Nicușor Dan, actualul președinte al României, nu a făcut încă niciun comentariu public pe marginea acestui subiect. Ilie Bolojan, prim-ministrul, este așteptat să facă o declarație oficială în următoarele zile, în contextul discuțiilor despre importanța evenimentelor religioase pentru societatea românească.
