România, lider în Europa la consumul problematic de social media în rândul copiilor și adolescenților
Consumul excesiv de social media în rândul copiilor și adolescentilor de vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani a generat îngrijorare la nivel național și european. Potrivit celor mai recente studii, România ocupă locul întâi în Europa din cele 44 de țări analizate, având cel mai ridicat procent de minori în sevraj psihologic atunci când le este tăiat accesul la telefon. Sondajele indică o situație alarmantă, cu un procent de 22% dintre tineri suferind de această dependență problematică, o cifră care atrage atenția autorităților, specialiștilor în psihologie și educatorilor.
Tensiunile digitale: copilul în stare de sevraj psihologic
Potrivit experților, această dependență se manifestă prin reacții de sevraj, similare celor întâlnite în cazul drogurilor sau alcoolului. Când accesul la telefon sau console este restricționat, mulți dintre tinerii afectați experimentează simptome de anxietate, iritabilitate, dificultăți de concentrare și chiar stări de tristețe intensă. Specialistul în psihologie infantilă, Dr. Ana Popescu, afirmă: „Când le este tăiat accesul la telefon, un procent însemnat dintre acești copii prezintă semne de sevraj psihologic, ceea ce indică o dependență profundă de social media și tehnologie.”
Fenomenul nu este singular pentru România, dar datele recente indică o tendință îngrijorătoare în ce privește seriozitatea acestei probleme. În timp ce la nivel european, responsabilitatea pentru sănătatea mintală a tinerilor a fost mult timp insuficient abordată, România pare să fie în topul statisticilor privind dependența de social media.
Cauzele și consecințele dependenței digitale în rândul tinerilor
Un aspect cheie care contribuie la această situație este numărul mare de ore petrecute zilnic în mediul online. Conform datelor, copiii și adolescenții petrec în medie peste patru ore pe zi navigând pe rețelele sociale, jocuri sau alte platforme digitale. Acest timp excesiv a fost alimentat de contextul pandemic, când multe activități educaționale și recreative au migrat în mediul virtual.
Rețele precum Instagram, TikTok ori YouTube, instrumente de divertisment dar și de socializare, s-au transformat în adevărate capcane pentru minori. Din dorința de a fi acceptați, de a-și valida identitatea online sau pentru simpla nevoia de evadare din cotidianul dificil, mulți tineri devin dependenți. Cu toate acestea, această dependență are efecte devastatoare pe termen lung, afectând dezvoltarea emoțională, automotivarea și stima de sine.
„Este nevoie de intervenție rapidă și eficientă, pentru a preveni consecințele pe termen lung ale acestei epidemii digitale,” afirmă specialistul în sănătate publică, profesorul Daniel Radu. Autoritățile, psihologii și părinții trebuie să colaboreze pentru a schimba această tendință, implementând măsuri de susținere și educație privind utilizarea sănătoasă a tehnologiei.
În fața unei reale provocări: educația digitală și responsabilitatea părinților
În timp ce cercetările continuă, una din soluțiile propuse este promovarea unor programe educaționale adaptate pentru tineri, care să îi învețe să gestioneze corespunzător timpul petrecut online și să conștientizeze riscurile dependenței. În același timp, părinții trebuie să fie mai implicați în controlul și monitorizarea activităților digitale ale copiilor, dar și să promoveze alternative sănătoase de petrecere a timpului liber.
De asemenea, autoritățile au în vedere inițiative legislative și campanii de conștientizare, menite să prevină și să reducă fenomenul, într-un efort concertat de a proteja sănătatea mintală a celor mai vulnerabili.
Pe măsură ce cercetările și statisticile continuă să alarmeze, rămâne de văzut cum va reacționa societatea românească pentru a face față acestei probleme grave, într-o lume din ce în ce mai digitalizată. Cu responsabilitate și implicare, se speră că va fi reușit echilibrul necesar pentru o dezvoltare sănătoasă a tinerilor.
