Protest masiv al fermierilor europeni împotriva acordului de liber schimb Mercosur a declanșat o dezbatere aprinsă în rândul politicienilor și al liderilor agricoli. În centrul acestor tensiuni se află poziția guvernelor membre, în special cea a Ungariei, condusă de premierul Viktor Orbán, dar și reacțiile din zona diplomatică și agricolă, într-o perioadă în care Uniunea Europeană încearcă să își reafirme autonomia comercială și să protejeze producția locală.
Protestul, organizat de fermieri din mai multe state europene, a atras atenția asupra temerilor legate de competencia unilaterală a unor acorduri care, după cum susțin protestatarii, ar putea submina agricultura europeană și ar putea introduce produse din Brazilia și alte țări din Mercosur pe piețele locale fără suficiente controale sanitare și de calitate. Manifestanții solicită reexaminarea și, eventual, respingerea definitivă a semnării acordului, considerând că impactul asupra economiilor agricole locale ar putea fi devastator.
### Liderul Partidului Tisza critică vehement intenția guvernului ungar
Unul dintre vocile cele mai critice din scena politică a fost cel al Partidului Tisza, care a ieșit marți în evidență printr-un discurs ferm împotriva semnării acordului Mercosur de către Guvernul Orbán. Liderul formațiunii, Péter Magyar, a organizat o conferință de presă la Strasbourg, la care a transmis un mesaj clar și direct către opinia publică și autorități. La această întâlnire, Magyar a acuzat oficialitatea de la Budapesta că a susținut pe deplin acordul încă de la începutul anului 2025, deși, ulterior, a existat o tăcere suspectă asupra evoluției sale.
„Guvernul Orbán a susținut pe deplin acordul Mercosur, iar acum pare să se retragă sau să ascundă aceste detalii. Este un semn clar că interesele agricole și ale cetățenilor noștri nu sunt pe primul plan”, a declarat Péter Magyar, precizând că această poziție a Guvernului nu reflectă opinia fermierilor și a societății civile, care sunt îngrijorați de consecințele acordului asupra sectorului agricol.
De altfel, liderul Partidului Tisza a reproșat guvernului că, deși a susținut inițial acordul, nu a inițiat niciun dialog clar cu actorii distrusi de politicile de liberalizare comercială și nu a prezentat un plan concret pentru gestionarea impactului asupra fermierilor. În contextul acestor afirmații, Magyar a punctat că există riscul ca produsele provenite din Mercosur să pătrundă pe piața europeană fără controale suficiente, ceea ce ar putea duce la scăderi semnificative ale prețurilor și la dificultăți majore pentru agricultorii locali.
### Contextul politic și economic al acordului Mercosur
Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur a fost negociat de mai mulți ani și a reprezentat un obiectiv major pentru ambele părți. În timp ce UE caută să-și diversifice partenerii comerciali și să-și extindă piața, țările din Mercosur precum Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay urmăresc accesul la piețele europene, stimulând astfel exporturile agricole și industriale.
Însă, discuțiile au fost marcate de critici din cadrul uniunii, în special din partea fermierilor europeni, care se tem că acordul va duce la o concurență neloială, mai ales pentru produsele agricole sensibile precum carne, lactate și cereale. În plus, presa specializată a semnalat deja anumite disensiuni între țări membre ale UE privind modul în care trebuie gestionate criteriile de protecție pentru produsele locale.
Protestele recente și declarațiile liderilor politici indică faptul că această problemă va rămâne un punct fierbinte pe agenda europeană, în condițiile în care negocierile și procesul de aprobare continuă. În același timp, reacțiile din Ungaria și din alte state membre indică o fragmentare tot mai accentuată în abordarea politicilor comerciale, unde interesul economic al anumitor grupuri nu se aliniază întotdeauna cu direcția dată de uniunea întreagă.
Perspectiva este că, până când aceste controverse nu vor fi clarificate, semnarea finală a acordului Mercosur va continua să provoace discuții aprinse și manifestații de stradă, atât în Europa, cât și în America de Sud, demonstrând necesitatea unei decizii echilibrate, ce să protejeze atât interesele economice, cât și cele sociale și agricole ale statelor membre.
