Trei lideri importanți ale filialei PSD din București își încheie mandatele după eșecul candidatului social-democrat la alegerile locale din Capitală, iar reorganizarea partidului din urmă promite o perioadă de incertitudine și adaptare pentru social-democrați. În contextul în care Daniel Băluță, candidatul PSD pentru primăria sectorului 3, a fost învins de liberalul Ciprian Ciucu, avântul organizației bucureștene pare să se fragilizeze, iar demisiile din conducere indică o criză de leadership și o reevaluare a strategiilor de campanie și organizare interne.
Valul de plecări din conducere și posibilele motive
Primul președinte care a optat pentru demisie a fost Rodica Nassar, cel mai longeviv lider al PSD Sector 2, care a condus filiala din 1996. Sursele din interior indică faptul că această decizie vine într-un moment de criză de încredere, în condițiile în care rezultatele alegerilor nu au fost pe măsura așteptărilor. Alți lideri importanți, precum Andrei Trocan, șeful PSD Sector 4, și Gabriel Mutu, fost președinte al PSD Sector 6, au urmat exemplul, anunțându-și plecarea în ultimele zile. Mutu a explicat decizia drept o „mișcare asumată, în interesul partidului și al comunității”, într-o încercare aparent de a reda un nou început organizațiilor locale.
Astfel, scena politică locală se află în fața unei resetări a liderilor PSD bucureșteni, semnificativ fiind faptul că majoritatea noilor propuneri pentru conducere par să fie susținute de o nevoie de reconsolidare și adaptare la noile realități politice.
Ce urmează pentru filialele PSD din Capitală
Potrivit informațiilor din surse interne, filiala PSD Sector 2 s-ar putea afla în mâinile primarului de sector, Rareș Hopincă, post rămas neocupat după schimbările recente. Este de notorietate că Hopincă s-a bucurat de sprijin în campania electorală, iar unele voci din partid consideră că această poziție ar fi trebuit să-i revină automat, dat fiind rezultatul alegerilor din toamnă, în care a favorizat partidul.
La Sector 4, în schimb, propunerea pentru președinție este Alexandru Hazem Kansou, membru cu funcție în conducerea organizației refuse și administrator public al sectorului. În Sector 6, Adrian Vigheciu, fost consilier local și candidatul PSD pentru primărie în 2024, pare să fie numele favorit pentru preluarea conduitei organizației, deși pășește într-un moment delicat, având în vedere faptul că a pierdut scrutinul pentru Sectorul 5 în fața lui Vlad Popescu Piedone.
Dispute în Consiliul General și controlul asupra instituțiilor municipale
O altă temă fierbinte ce a marcat începutul anului a fost disputa în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), unde consilierii PSD s-au confruntat cu primarul Ciprian Ciucu în ceea ce privește planurile de reorganizare administrativă. În cadrul celei mai importante ședințe din 2026, au avut loc discuții aprinse despre propunerea de comasare a unor instituții subordonate primăriei, precum Centrul Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Centrul Lumina.
Disputa a escaladat, rezultând în respingerea proiectelor și menținerea funcționării instituțiilor. Timp de peste 45 de minute, ședința nu a fost nici măcar deschisă oficial, fiind marcata de un conflict deschis între opoziție și administrația condusă de Ciucu. În ciuda eforturilor de a aproba planurile de restructurare, majoritatea s-a arătat reticentă, iar decizia finală de a păstra aceste centre deschise indică o luptă administrativă și politică pentru controlul asupra resurselor capitalei.
Presiunea asupra primarului Ciprian Ciucu pare să continue, în contextul în care acesta și-a exprimat intenția de a reforma anumite structuri, dar se află sub o opoziție acerbă din partea consilierilor opoziției, inclusiv PSD. Pe plan financiar, investițiile majore, precum cei 8,3 milioane de lei alocați pentru Centrul Lumina, arată diferențele de viziune între administrație și opoziție, iar controversele sunt așteptate să continue în lunile următoare.
În această atmosferă de schimbare și tensiune, cad salvele pentru viitorul politic al PSD București, iar liderii partidului sunt nevoiți să găsească un echilibru între reconsolidare internă și reafirmarea poziției în fața administrației locale și a electoratului. Între consolidarea noii conduceri și luptele administrative din Consiliu, soarta filialelor din București va fi, fără îndoială, determinantă pentru balansele politice ale capitalei în anii care urmează.
