Liderii financiari globali, reuniți recent la Washington, au tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea limitată a instituțiilor financiare internaționale de a gestiona impactul economic al conflictelor geopolitice tot mai frecvente. Participanții la întâlnirile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale au constatat că dependența tradițională de leadershipul Statelor Unite pentru rezolvarea crizelor nu mai oferă aceeași certitudine.
Optimism șubrezit în fața instabilității
Plecând de la pesimismul inițial privind perspectivele economiei mondiale, din cauza prețurilor ridicate la energie și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, participanții au resimțit o ușoară undă de optimism odată cu semnalele privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Ormuz de către Iran. Acest optimism a fost însă rapid temperat de noile atacuri asupra navelor comerciale și blocarea din nou a traficului prin strâmtoare, o rută vitală pentru transportul global de petrol, gaze și alte materii prime. FMI și Banca Mondială au promis finanțări de până la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare afectate de șocul energetic. Reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela a fost, de asemenea, salutată.
Instituțiile au subliniat importanța evitării stocării excesive de petrol și a subvențiilor costisitoare și nețintite pentru combustibili, recunoscând în același timp că evenimentele geopolitice au un impact major asupra economiei globale. „Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite și Iran,” a declarat Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council. Ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan, a rezumat starea de spirit a oficialilor, menționând că nu se va simți confortabil să prevadă o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor circula din nou liber prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri rezonabile de asigurare.
Recesiune globală, un scenariu posibil
FMI a redus ușor prognoza de creștere economică globală pentru 2026 la 3,1% în scenariul cel mai optimist. Cu toate acestea, instituția a avertizat că economia mondială ar putea aluneca spre un scenariu mai negativ, cu o creștere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, recesiunea globală nu este exclusă. Economia mondială, abia recuperată după șocul tarifelor comerciale impuse de administrația Donald Trump, se confruntă cu o nouă criză energetică declanșată de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au evidențiat, în cadrul discuțiilor de la Washington, că seria de șocuri globale, de la pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina până la actualul conflict din Orientul Mijlociu, a diminuat rolul Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus inițiative pentru coordonarea acțiunilor între țările G20, FMI și Banca Mondială, menite să asigure aprovizionarea globală cu îngrășăminte. Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Ministrul Finanțelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a subliniat că succesiunea rapidă de șocuri economice face aproape imposibilă planificarea pentru economiile mici și vulnerabile.
Un oficial european a subliniat, în cadrul discuțiilor private, importanța deblocării Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea economiei globale. Totodată, statele încep să își reevalueze strategiile energetice și comerciale ca răspuns la o lume tot mai fragmentată și la prețurile ridicate ale energiei.
Sursa: News.ro
