Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității: miza de 972 de milioane de euro versus ținte modeste
nnAdoptarea definitivă în Parlament a Legii privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 deschide calea către o tranșă PNRR estimată la aproximativ 972 de milioane de euro. Actul legislativ integrează protecția mediului în mecanismele de subvenționare a fermelor, însă o analiză a textului final relevă ambiții naționale modeste în raport cu cele europene, în special în ceea ce privește agricultura ecologică.nnTraseul legislativ a fost unul complex, marcând un compromis major în privința utilizării pesticidelor. Forma inițială a legii, aliniată la pactul european „Farm to Fork”, prevedea o reducere matematică cu 50% a pesticidelor și fertilizanților sintetici. Varianta finală aprobată a transformat această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”. Asociația INTER-BIO consideră că acest compromis semantic riscă să afecteze raportările către Comisia Europeană, întrucât „cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic este tocmai extinderea suprafețelor ecologice certificate, unde aceste inputuri sunt complet interzise”.nn
Radiografia cifrelor: România, la coada UE în agricultură ecologică
nnÎn timp ce strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu doar 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic, conform raportului FIBL 2026. Planul Strategic Național și-a asumat o țintă modestă, sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, România va rata tranziția verde, rămânând un simplu exportator de materie primă brută. Costin Lianu, președintele INTER-BIO, declară: „România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030 e greu să sperăm că refacem 30% din ecosistemele degradate folosind aceleași chimicale intensive ca până acum.”nnPlanul Național de Acțiune identifică o problemă structurală: peste 80% din producția ecologică internă este comercializată ca materie primă brută pe piețele vest-europene, în timp ce produsele cu valoare adăugată, precum legumele, fructele sau lactatele bio procesate, sunt aproape inexistente în comerțul autohton. Pentru ca noua Lege a Biodiversității să devină o oportunitate economică, creșterea suprafețelor ecologice trebuie dublată de investiții logistice, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice verzi și publicarea unor date transparente care să separe suprafețele bio productive de cele folosite pentru subvenții. INTER-BIO propune finanțare prioritară pentru fermierii bio, subvenționarea directă a conversiei către tehnologii bio și sprijinirea utilizării de semințe tradiționale.
Sursa: Economistul.ro
